Închide
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a anunțat că, în cel de-al doilea mandat, intenționează să promoveze zece reforme majore.
Ministrul a precizat că aceste reforme vor viza atât sistemul preuniversitar, cât și pe cel universitar, dar și zona de cercetare.
Cele 10 reforme majore anunțate de Daniel David:
Reforma 1 – Curriculum și elementele asociate
Liceu
• Planuri-cadru standard – iunie 2025 (diseminare)
• Planuri-cadru pilotare sistemică – iunie 2025 (diseminare)
• Programe/conținuturi curriculare – noiembrie 2025
• Manuale – lansare licitație decembrie 2025
• Formare continuă profesori – începe din ianuarie 2026
Învățământ primar și gimnazial
• După încheierea reformei la nivel de liceu, aceasta se va extinde la învățământul primar și gimnazial – cu ținte de implementare în anul școlar 2027-2028
Educația timpurie
• Analiza și restructurarea curriculară și a elementelor asociate – începând din septembrie 2025, cu ținte de implementare din septembrie 2026
• Formare inițială și continuă a profesorilor
Învățământ dual
• Generalizare accelerată la nivelul filierei tehnologice
Reforma 2 – Reforma evaluării
• Elaborarea standardelor de evaluare/testare pentru învățământul primar și gimnazial – ianuarie 2026
• Elaborarea standardelor de evaluare/testare pentru învățământul liceal – noiembrie 2025
• Regândirea evaluărilor naționale – propunerea și dezbaterea unor noi modele în toamna anului 2025
• Evaluarea performanțelor individuale (ale actorilor din ecosistemul de educație) și instituționale – propunerea și dezbaterea unor noi modele în toamna anului 2025
Reforma 3 – Reorganizarea arhitecturii sistemului școlar preuniversitar
• Comasări/restructurări de unități școlare, cu scopul creșterii calității actului educațional și a eficientizării administrative – începând cu septembrie 2025
• Reorganizarea sistemului școlar, cu atenție la mediul rural (inclusiv în logica comasărilor, campusurilor rurale, model hibrid în școala mentor-școala mentorată etc.), cu scopul creșterii calității actului educațional și a eficientizării administrative – cu finalizare în septembrie 2026
• Dezvoltarea infrastructurii școlare, în parteneriat angajat strategic cu autoritățile locale
– Parteneriatul strategic angajat din septembrie 2025; implementare continuă.
Reforma 4 – Statutul cadrelor didactice
• Salariul mediu brut pe economie pentru profesorul debutant – legea salarizării unitare
• Regândirea „titularizării” – propunerea și dezbaterea unor noi modele în toamna anului 2025 (pentru a întări statutul de titular și a facilita intrarea pe bază de merit în sistem)
• Formarea inițială și continuă a profesorilor – propunerea și dezbaterea standardelor de formare în toamna anului 2025 (după analiza nevoilor și a bunelor practici europene)
Reforma 5 – Implementarea unui set de bune practici europene/internaționale în noua arhitectură școlară
II. ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR ȘI FORMAREA ADULȚILOR
• Ținta reformelor – Sistemul național de învățământ superior trebuie să aibă ca scop formarea de resursă umană înalt calificată (calificările 5/6- licență; 7- master; 8- doctorat), care să-și păstreze și să-și dezvolte competențele prin învățare pe tot parcursul vieții. Formarea de resursă umană trebuie să fie făcută în contextul generării și/sau utilizării celei mai avansate cunoașteri științifice. În timp ce calificările 5/6 ar trebui să genereze conexiune directă cu piața muncii existentă – specifică, în domeniile cu accent vocațional, și generală (la nivelul unei culturi generale de specialitate), în celelalte domenii, calificările de nivel 7/8 ar trebui să accentueze specializările și, astfel, să dinamizeze și să dezvolte noi segmente ale pieței muncii.
Reforma 6 – Redefinirea arhitecturii universitare
• Stabilirea și implementarea misiunii diferențiate a universităților – începând cu iunie 2025
o Inclusiv încurajarea programelor de educație duală
• Concentrări academice între universități – continuu
Reforma 7 – Implementarea seturilor de bune practici europene/internaționale în noua arhitectură universitară
Reforma 8 – Autoritatea Națională pentru Calificări
• Implementarea bunelor practici europene/internaționale în formarea adulților, în cadrul reformei europene „Union of Skills”
o Standarde ocupaționale moderne, pentru ocupații relevante pentru piața muncii
o Formări flexibile și de calitate
o Mecanisme noi: microcertificări, ISCED, codul QR etc.
o ANC va corela și va stabili corespondența dintre nivelurile de calificare și ocupațiile din COR, pe baza unei metodologii
o ANC va elabora, valida și gestiona standardele de calificare care vor sta la baza standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire profesională
o Relații funcționale și eficiente cu alte autorități naționale și locale
III. CERCETARE-DEZVOLTARE-INOVARE
• Ținta reformelor – Sistemul național de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) trebuie să genereze cunoaștere științifică, prin care să rezolvăm probleme teoretice (mai ales prin cercetare fundamentală) și/sau practice (mai ales prin cercetare aplicativă – cercetare-dezvoltare). Când această cunoaștere se transferă în societate și devine relevantă socioeconomic, vorbim de inovare. Includem aici atât inovarea tehnologică, cât și inovarea socioculturală. Inovarea tehnologică contribuie decisiv la creșterea nivelului de trai. Inovarea socioculturală ne oferă înțelegeri (sensuri și semnificații) ale lumii, care contribuie decisiv la creșterea calității vieții și devin antidot la pseudocunoașterea care generează manipulare și conspirații. Până în 2030 se urmărește atingerea țintei din legislație de 1% pentru sistemul național de CDI din PIB.
Reforma 9 – Redefinirea arhitecturii sistemului național de CDI
• Evaluarea unităților de cercetare-dezvoltare-inovare – decembrie 2025 pentru institute și septembrie 2026 pentru universități și alți actori ai sistemului național de CDI.
• Concentrări academice între institute și între institute și universități – continuu
Reforma 10 – Implementarea unui set de bune practici europene/internaționale în noua arhitectură a sistemului național de CDI