Închide
Cei șapte ani de acasă, adică perioada în care un copil este educat exclusiv de părinți, nu mai sunt chiar „de acasă“, afirmă Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, într-un interviu acordat publicației Tribuna Învățământului.
Întrebat, în interviul citat, ce importanță prezintă educația din familie pentru dezvoltarea copilului și a tânărului, David a răspuns: ”Spuneam și în alte interviuri că cei șapte ani de acasă nu mai sunt chiar „de acasă“! Chiar dacă pe lângă educația formală vorbim și de cele informale și nonformale, la vârste mici acestea nu ar (mai) trebui să fie, după mine, determinante. Copilul poate și trebuie de la un moment dat să fie integrat în sistemul de educație de la vârste mici. În acest context, părinții responsabili trebuie să-și ducă copiii la școală, dar să înțeleagă ce se întâmplă acolo, iar educația de acasă (mai informală și poate nonformală) să întărească educația din școală, eventual cu elemente complementare, dar nu opuse.”
”Educația modernă se face într-un ecosistem în care triada profesor-elev-părinte este fundamentală, alături de contribuția autorităților locale/naționale. În această triadă, fiecare are un rol specific, care trebuie cunoscut și întărit cu proceduri simple și transparente, inclusiv cu sancțiuni dacă nu sunt respectate. Părinții au dreptul să fie co-creatori ai educației propriilor copii, dar asta nu înseamnă că se substituie profesorului și nici măcar că reprezintă total nevoile/valorile/interesele copiilor”, a adăugat ministrul Educației și Cercetării.