Închide
de Viforel Dorobanțu, directorul Școlii Gimnaziale nr.1 din Curcani
Cu seismometre instalate în școală chiar putem demonstra când, cum și cât se zdruncină școala! La propriu!
Totul a început în luna iulie 2022, atunci când am primit un telefon de la d-na Cristina Miron, prodecanul Facultății de fizică din cadrul Universității București:
Domn profesor, colegul nostru Dragoș Tătaru, de la Institutul de Fizica Pământului, este într-un proiect cu partenerii greci și au nevoie de o școală din mediul rural să participe în Grecia la o întâlnire unde se pun la cale niște proiecte de colaborare. Vă pun în legătură!
Și de aici a începutul drumul nostru alături de Dragoș…
Am vorbit cu Dragoș, în detaliu, despre participarea la întâlnirea din Grecia, la care, din păcate, nu a putut participa niciun profesor de științe din școală. Înclin să cred că această absență a fost de bun augur, pentru că, în schimb, am promis că vom participa la Școala de vară de știință și tehnologie de la Măgurele, în perioada 28 august – 3 septembrie.
Alături de Ileana Picu – profesor engleză, Valeria Neagu – profesor limba română (echipa de scriitori de proiecte din școală), Barbu Vasile – profesor matematică, George Mavrodin – profesor geografie, timp de 6 zile am făcut naveta Curcani-Măgurele pentru a fi prezenți la activitățile deosebit de interesante ale Școlii de vară. Dimineața eram la școală, pregătind începutul de an școlar devansat pe 1 septembrie, după amiază plecam spre Măgurele. Puțin obositor, dar deosebit de atractive momentele petrecute acolo. Cireașa de pe tort a constituit-o vizita la ELI-NP Măgurele, cel mai puternic laser din lume.
Alături de alți colegi din alte școli, am participat la ateliere de lucru pentru profesori, prilej cu care am putut împărtăși experiențe și exemple de bună practică din școlile din care proveneam.
Pe finalul perioadei am lucrat efectiv la niște schițe de proiect, completând aplicația ce urma să o depunem pe earningfromtheextremes.eu.
Ne-am întors la școală, evident fiind presați de începerea noului an școlar, de toate situațiile solicitate de inspectorat, de tot ce a însemnat dosare de bursă. Prezint contextul pentru a înțelege că numai de proiect nu ne ardea să-l finalizăm.
Aici am avut noroc cu dârzenia colegelor Ileana și Vali care ne băteau la cap să ne întâlnim pentru a finaliza lista activităților, bugetul previzionat.
Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, Dragoș ne-a alocat o colegă din institut, Cristina (rău îmi pare că nu îi știu și numele de familie) care a devenit umbra noastră online în monitorizarea nivelului de completare a aplicației. Fără sprijinul Cristinei, prin spiritul critic folosit în toate sfaturile pe care ni le-a dat, nu reușeam să depunem o aplicație bună care să obțină finanțare.
Astfel, cam de pe 7 septembrie, printre picături, care erau foarte dese și deci, cu greu ne puteam întâlni, până pe 30 septembrie, atunci când l-am aruncat pe site, am încercat să identificăm nevoile elevilor pentru a le ușura studiul disciplinelor STEM. Am proiectat activități, am motivat necesitatea fiecăreia dintre ele, ne-am propus niște ținte de atins, am încercat toate acestea pentru a se potrivi grupului țintă format din elevi cărora să le trezim interesul pentru studiul științelor.
Aici trebuie amintit că în cadrul întâlnirilor din Institutul Național de Fizica Pământului, Dragoș Tătaru ne-a prezentat niște seismometre educaționale, care puteau fi construite de către elevi. Aici am discutat de amplasarea în toate școlile participante a câte unui seismometru care să monitorizeze activitatea seismică din zonă. De aici a venit ideea includerii în lista de echipamente pe care urma să le achiziționăm a unor componente Arduino, a unor kituri de științe, a unei imprimante 3D, a unor laptopuri necesare elaborării de materiale științifice.
Din afară poate părea ceva banal, dar să te întâlnești zilnic, în ferestre din orar, în componență lărgită sau nu, a fost foarte stresant, dar plăcut. A fost interesant ca noi, cei de științe, să le explicăm colegelor de limba engleză și limba română cum e treaba cu seismometrele, cu Arduino, cu imprimanta 3D, astfel încât să înțeleagă ce dorim și să mai și găsească expresii și cuvinte în limba română și engleză care să mai aibă și sens.
Un exemplu foarte fain și inedit de folosire a unor seismometre a fost ideea profului de mate, Barbu Vasile, de a măsura și vizualiza trepidațiile induse de trecerea pe drumul național ce străbate comuna a unor camioane grele, care evident nu respectă tonajul maxim admis. Și chiar o să facem acest lucru, documentat științific, care va lua forma unor studii care vor fi înaintate către cei responsabili.
Toate aceste întâmplări povestite până acum au un singur rost: ca niște elevi din mediul rural să aibă acces la tehnologie de actualitate, să știe cum să învețe despre fenomenele din natură, să utilizeze aparate de măsură, să știe să interpreteze niște date colectate, să știe să folosească o imprimantă 3D, cu alte cuvinte, să îi atragem către studiul științelor: matematică, fizică, chimie, biologie și geografie.
Sperând că, peste ani, îi vom întâlni în institutele de cercetare de la Măgurele! Și daca se întâmplă să ajungă măcar un elev acolo, a meritat tot efortul!
Care sunt echipamentele de care vor beneficia elevii Școlii din Curcani, așa cum au fost anunțate de Viforel Dorobanțu:
– 13 laptopuri pentru studenți (licențe Windows, licențe Office)
– 1 laptop pentru profesori
– Tablă interactivă + sistem complet de microfon, software 3D video, prezentare și conferință
– 20 truse de experimente (fizică, chimie și biologie)
– Un seismometru educațional și kit pentru un seismograf (1 ecran LED) RS4D Strong Motion Seismograph
– Imprimantă 3D si consumabile – -prin folosirea unei imprimante 3D ne propunem să realizăm modele 3D ale planetei Pământ, cu secțiuni transversale si longitudinale prin care pot fi identificate straturile, compoziția solului din diferite zone ale globului.
– Filament cu diametrul de 1,75
