Închide
Elevii claselor terminale din ciclul liceal au susținut astăzi proba scrisă obligatorie a profilului, în cazul celor de la specializarea științe sociale, la istorie. Fără îndoială, examenul a fost așteptat cu sufletul la gură de către absolvenți dar, cu un minimum de concentrare și atenție, subiectele puteau fi abordate cu ușurință.
La această disciplină, primele două subiecte oferă posibilitatea oricărui elev de a lua cel puțin 80% din punctaj. Primele patru-cinci cerințe solicită informații din sursele istorice puse la dispoziție. Spre exemplu, la subiectul I, elevii au avut de analizat două texte, unul aparținând istoricului Ian Kershaw și celălalt lui Tony Judt, vizând perioada instaurării regimului comunist în România. După cum observam mai sus, primele cerințe nu ar fi trebuit să pună mari probleme elevilor. Aceștia aveau de selectat din cele două texte câteva informații precum o instituție politică, o informație referitoare la anul 1947 sau să identifice un lider politic și un spațiu istoric menționate în ambele surse. Relația cauză-efect era ușor de identificat („fiindcă mișcarea comunistă era slabă – intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și în România”). Faptele istorice solicitate la subiectul șase puteau viza adoptarea primelor două constituții comuniste (1948 și 1952), înființarea Direcției Generale a Securității Poporului, procesul de colectivizare (1949-1962) sau Legea Cultelor din 1948, în care elevii puteau aminti inclusiv desființarea Bisericii Greco-Catolice, confiscarea proprietăților acesttora și întemnițarea prelaților. O asemănare între practicile politice din perioada național-comunismului viza consolidarea regimului comunist și a rolului jucat de conducătorul statului. Puteau fi invocate în acest sens tezele din iulie 1971 (ulterior vizitelor lui Ceaușescu în China și Coreea de Nord) care au favorizat cultul personalității lui Ceaușescu.
Nici subiectul II nu ar fi trebuit să provoace emoții foarte mari elevilor, nici măcar la ultima cerință unde aveau de argumentat, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la acțiuni militare desfășurate în secolele al XV-lea – al XVI-lea. Aici aveau mai multe opțiuni pe care le puteau dezvolta (luptele lui Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul). Așa cum era de așteptat, subiectul III (eseul) va face departajarea între notele elevilor. Acesta viza succesiunea de evenimente din a doua jumătate a secolului al XIX-lea: dubla alegere a lui Cuza, reformele secularizării, agrară sau cea a învățământului primar gratuit și obligatoriu, războiul de independență, războaiele balcanice și participarea României la primul război mondial (cu accent pe tratatele semnate cu Antanta în 1916 și participarea României la Conferința de pace de la Paris între 1919-1920).
Elevii urmează să afle primele rezultate pe 27 iunie (înainte de contestații) iat lista cu rezultatele finale va fi publicată de Ministerul Educației pe 1 iulie.
