


Consiliul Național al Elevilor (CNE) se opune introducerii Religiei ca disciplină eligibilă în noul examen de bacalaureat, într-o poziție publică transmisă în contextul dezbaterii privind restructurarea examenului național din 2030. Organizația consideră că un examen de această amploare trebuie să evalueze „competențe academice unitare și comparabile”, condiție pe care disciplina Religie, în forma ei actuală, nu o îndeplinește.
Principalul argument al CNE este legat de natura disciplinei: în prezent, Religia păstrează un caracter „predominant confesional și dogmatic”, ceea ce ridică probleme atât de relevanță academică, cât și de echitate între elevi. Într-un examen național la care participă elevi din medii și confesiuni diferite, includerea unei astfel de probe ar crea, spune organizația, un dezavantaj structural pentru o parte dintre candidați.
Mai mult, CNE consideră că disciplina îndeplinește în prezent un rol care ține mai degrabă de „dezvoltarea personală și valorică a elevului” decât de competențele asociate parcursului profesional sau academic evaluat prin bacalaureat, ceea ce o plasează în afara logicii unui examen de certificare.
CNE nu exclude total o disciplină cu dimensiune religioasă din arhitectura bacalaureatului, dar pune o condiție: reforma curriculară. O disciplină construită în jurul istoriei religiilor, culturii religioase sau dialogului intercultural „ar fi avut o miză educațională semnificativ mai mare”, potrivit comunicatului.
Până când o astfel de reformă devine realitate, organizația transmite că Religia ar trebui să rămână probă specifică exclusiv filierei teologice, acolo unde relevanța ei este necontestabilă.
Luarea de poziție privind Religia vine în cadrul unui comunicat mai amplu prin care CNE evaluează critic noua structură propusă pentru bacalaureat. Deși organizația recunoaște că diferențierea pe filiere și profiluri reprezintă un pas înainte, util în special pentru filierele tehnologică și vocațională, califică multe dintre schimbări drept „mai degrabă administrative decât de fond”.
Fără o reformă curriculară autentică la nivelul planurilor-cadru și al programei școlare, avertizează CNE, noul model de bacalaureat riscă să rămână „doar o reorganizare a unui sistem care, în esență, funcționează aproape la fel”.
Structura bacalaureatului care intră în vigoare din 2030, pusă în dezbatere publică