Închide
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, anunță, într-un raport public, că atât comasarea școlilor, cât și creșterea numărului maxim posibil de elevi într-o clasă sunt reversibile.
David explică aceste decizii într-un document intitulat ”Raportul ministrului educației și cercetării în preajma intrării în a X-a lună de mandat – prezentat cu ocazia începerii anului universitar 2025-2026 ”.
Ce spune ministrul despre fiecare dintre cele două subiecte:
I. Comasarea unităților școlare
o Era nevoie de această măsură în condiții de normalitate?
Parțial da, fragmentarea unităților școlare este un lucru observat de majoritatea analizelor internaționale, având impact și asupra organizării claselor și generând dificultăți de creare a normei didactice.
Aveam în țară unități școlare cu sub 10 copii și un director, precum și mai multe unități școlare cu personalitate juridică în aceeași comună (fiecare cu un număr mai mic de copii față de condițiile Legii 141/2025).
Am păstrat cel puțin o unitate cu personalitate juridică pentru fiecare unitate teritorial-administrativă.
Comasările au afectat mai ales urbanul, la un raport de 1 (rural) la 4 (urban) ca număr de posturi de director desființate.
Comasările nu au impus mutarea copiilor din structura școlară care își pierde personalitatea juridică și nici nu s-au desființat posturile din această structură (cu excepția celui de director).
Comasările nu sunt decise de minister, ci de autoritățile locale (administrative și educaționale), care știu cel mai bine situația proprie; ministerul intervine ca mediator doar dacă autoritățile locale nu se pun de acord.
o Este reversibilă?
Poate fi, dacă acest lucru ajută procesul educațional. Se monitorizează atent toate comasările și se va îmbunătăți rețeaua în noul an școlar.
o Se înscrie în repere internaționale?
Da, nu sunt comasări care să iasă din repere internaționale. În procesul de reorganizare a celor 850 de unități școlare, unele s-au reorganizat prin fuziune între ele, iar altele s-au reorganizat cu unități școlare care îndeplineau deja pragul minim de elevi/preșcolari prevăzut în Legea 141/2025. Urmare a procesului de reorganizare, 515 unități școlare cu personalitate juridică (aprox. 8,1% din numărul total de unități cu personalitate juridică existente) devin structuri școlare arondate altor unități.
Așadar, mesajul că comasările au mutat copiii și au anulat posturi, ca fenomen de masă generat de măsurile fiscal-bugetare este un MIT! Mai mult, demersul a eliminat din fragmentările sistemului de educație, generând posibilitatea pentru o mai bună organizare a claselor și a normelor didactice. Eventualele relocări nu au legătură cu cerințele fiscal-bugetare, putându-se face în condițiile reorganizării anuale a rețelei școlare, inițiată de autoritățile locale.
Monitorizarea măsurilor trebuie, însă, făcută atent, pentru o reorganizarea mai riguroasă din anul școlar 2026-2027, în condițiile în care este adevărat că unele comasări s-au făcut într-un tip scurt.
II. Creșterea limitelor inferioare și superioare pentru numărul de copii dintr-o clasă
o Era nevoie de această măsură în condiții de normalitate?
Nu, nu era nevoie, deși unele anomalii și exagerări trebuiau controlate.
o Este reversibilă?
Da, atunci când condițiile fiscal-economice vor permite acest lucru.
o Se înscrie în repere internaționale?
Da, astfel de limite se regăsesc și în alte țări ale Uniunii Europene. În plus, efectul mărimii claselor asupra performanței educaționale este mixt sau scăzut, contând adesea mai mult calitatea profesorului și mediul de învățare.
Măsurile au căutat să controleze anomalii/excese prin care se creează norme suplimentare fără justificare educațională. Spre exemplu:
În loc să avem o clasă cu 16 copii, se puteau organiza două clase, fiecare cu câte 8 copii.
o În anul școlar 2024-2025 în clasa a VIII-a am avut în țară 12 clase cu 1 elev, 26 de clase cu 2 elevi, 52 de clase cu 3 elevi, 64 de clase cu 4 elevi, 84 de clase cu 5 elevi, 92 de clase cu 6 elevi și 107 clase cu 7 elevi.
De altfel, cele mai multe clase se află între limitele inferioare și cele superioare, astfel că, după măsurile fiscal-bugetare, numărul mediu de copii în clasă se prezintă astfel:
Învățământ primar: 18.30 (2024-2025) vs. 19.17 (2025-2026)
Gimnaziu: 18.9 (2024-2025) vs. 19.22 (2025-2026)
Liceu: 24.9 (2024-2025) vs. 25 (2025-2026).
Măsurile fiscal-bugetare se încadrează și în cultura legislativă românească:
Legea 1/2011 – Primar: 12 (min) – 25 (max), cu media 25; Gimnaziu: 12 (min) – 25 (max), cu media 25; Liceu: 15 (min) – 30 (max), cu media 25.
Legea 198/2023 – Primar: 10 (min) – 22 (max), cu media 16; Gimnaziu: 10 (min) – 26 (max), cu media 18; Liceu: 15 (min) – 26 (max), cu media 25. Ca excepții aici, limitele minime pot fi scăzute cu 2, iar cele maxime crescute fără limită (cu acordul ministerului).
Măsurile de criză prin Legea 141/2025 – Primar: 12 (min) – 24 (max), cu media 18; Gimnaziu: 12 (min) – 28 (max), cu media 20; Liceu: 16 (min) – 30 (max), cu media 23. Ca excepții aici, limitele minime pot fi scăzute cu
2, iar cele maxime crescute cu maxim 4 (cu acordul inspectoratului școlar județean).
o În anul școlar 2025-2026 estimările preliminare arată că aproximativ 3% dintre clase au depășit limita maximă și doar în jur de 1% au ajuns la excepția maxim permisă. Pentru a reduce încărcarea profesorilor, am păstrat prevederea ca limita maximă să se poată reduce cu 3 la fiecare copil cu cerințe educaționale speciale (CES) din clasă.
o Aceste depășiri ale limitelor sunt solicitate de școli, având responsabilitatea să le facă în funcție de resursele umane și de spațiu.
o Învățământul simultan a crescut de la 6% (2024-2025) la aproximativ 7,5% (în 2025-2026), dar va beneficia pentru prima dată de o metodologie de pregătire a profesorilor, după modelul învățământului simultan din Franța și Irlanda (care au acest model chiar mai răspândit decât în țară).
Raportul poate fi accesat, integral, aici: MEC_Raport_10_2025