CNE: ”Finanțarea să urmeze elevul!”

Consiliul Național al Elevilor cere, într-un comunicat, schimbări importante ale modului în care este abordată finanțarea actului de educație.

Comunicatul CNE, integral

În România, sistemul educațional funcționează având ca resursă de la bugetul de stat puțin peste jumătate din procentul prevăzut în Legea educației naționale. În România, cheta ilegală pentru fondul clasei și fondul școlii este o normalitate. În România, sute de primării refuză să acorde burse pentru elevi, administrația publică locală absolvindu-se de orice obligație când vine vorba de a contribui la crearea unui climat educațional centrat pe nevoile și interesele elevului. În România, discrepanțele dintre școlile din mediul urban și cele din mediul rural sunt atât de des întâlnite încât devin tolerate, elevii fiind, din păcate, victime în acest cerc vicios al finanțării învățământului preuniversitar.
Astfel, Consiliul Național al Elevilor, structura de reprezentare a tuturor elevilor din România, și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar solicită următoarele, în vederea garantării incluziunii educaționale și mai ales pentru a asigura accesul la educație pentru fiecare copil din România:

  • un buget care să corespundă nevoilor din sistem, nu unul dictat de Ministerul Finanțelor
    Publice; această măsură s-ar putea realiza prin creșterea gradului de implicare a Consiliului
    Național pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar în ceea ce privește stabilirea
    costului standard per elev;
  •  costul standard per elev să fie unul bine definitivat și să reflecte realitatea, iar prin acest
    mecanism să se insiste pe ameliorarea diferențelor din sistemul educațional. Consiliul
    Național al Elevilor propune coeficienți măriți pentru grupurile vulnerabile din sistem,
    precum și pentru elevii din mediul rural;
  •  administrația publică locală să se implice real în dezvoltarea infrastructurii școlare, în
    oferirea finanțării complementare necesare pentru un proces instructiv-educativ desfășurat
    în parametri normali;
  • implicarea reală, nu decorativă a reprezentanților administrației publice locale în consiliile
    de administrație ale unităților de învățământ preuniversitar;
  •  interzicerea oricărei forme de sprijin financiar oferit școlii de către elevi sau părinți prin
    eliminarea fondului clasei și al școlii. În acest sens, poziția directorului unității de
    învățământ preuniversitar trebuie să fie una fermă, transmisă prin toate canalele de
    comunicare către membrii comunității școlare;
  •  garantarea serviciilor de pază și protecție de către administrația publică locală în fiecare
    școală care intră în subordinea sa, în regim gratuit, în conformitate cu Legea 35/2007;
    Pagina 2 din 2
  •  acordarea fondurilor necesare aducerii în condiții optime pentru elevi a infrastructurii
    școlare, astfel încât aceștia să nu mai învețe în unități de învățământ ale căror condiții
    igienico-sanitare și dotări sunt anacronice, precum și pentru actualizarea Ordinului
    Ministrului Sănătății nr. 1955/1995, pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile
    pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor;
  •  respectarea legii de către administrațiile publice ale unităților administrativ-teritoriale din
    România, în sensul aplicării prevederilor privind reducerea de minimum 50% la transportul
    local în comun, de suprafață, naval și subteran, precum și la transportul intern auto,
    feroviar, naval și fluvial;
  •  respectarea legii de către operatorii de transport, atât a celei privind raportarea fiscală, cât
    și a celei privind siguranța călătorilor;
  •  modificarea, când este cazul, cu bunăvoință a tarifelor de către transportatori, astfel încât
    bugetul de stat și bugetele locale să nu fie prejudiciate și toți elevii să aibă posibilitatea de
    a ajunge la școală folosind mijloacele de transport în comun existente;
  •  susținerea resursei umane implicate în procesul instructiv-educativ prin salarii adecvate;
  •  organizarea unor dezbateri pe tema finanțării în comunitățile școlare la care să ia parte
    consiliile școlare ale elevilor, asociațiile de părinți, sindicatele profesorilor, reprezentanții
    autorităților publice locale și alți factori interesați, în care să se creioneze direcții de acțiune
    în vederea valorificării descentralizării în școlile din România.

,,Finanțarea învățământului preuniversitar trebuie să urmeze elevul, să reflecte realitatea din
fiecare comunitate școlară în parte. Din păcate, nu există la ora actuală o soluție universal valabilă.
De aceea semnalăm autorităților în grija cărora se află sistemul educațional să admită faptul că
fiecare școală este diferită, fiecare elev are nevoile sale, iar din acest punct de vedere ne dorim
echitate în finanțarea educației, nu egalitate, implicare reală, nu vorbe.” – a declarat Antonia-Laura
Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.

,,Împreună cu elevii, copiii noștri de fapt, asistăm cu neputință, în ultimii 30 de ani, la
subfinanțarea sistemului educațional. Din pacate, deși Legea educației spune că învățământul este
centrat pe elev, vorbim de un deziderat, un vis care a stat în pixul tuturor miniștrilor de finanțe.
Cred ca a venit timpul să ne trezim din acest vis și să avem ceea ce ne dorim cu toții: un învățământ
care să aducă plus-valoare, un învățământ care să mulțumească toți partenerii sistemului, elevi,
părinți și profesori. ” – a declarat Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor
de Părinți din Învățământul Preuniversitar.