fbpx

Cîmpeanu: 10 argumente care m-au convins că pilotarea testării standardizate e necesară

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, a prezentat, în cadrul unei dezbateri organizate de Educație Privată, cele 10 argumente pentru care a fost de acord cu pilotarea testării standardizate.

Cele 10 argumente prezentate de ministru:

În primul rând, aceste evaluări standardizate sunt un instrument de sprijin extrem de puternic pentru profesori, dar ele sunt folositoare și elevilor, sunt folositoare și părinților.  Contribuie esențial aceste evaluări standardizate la construcția acelui plan de învățare individualizată. Acesta este un lucru care constituie o obligație a fiecărui cadru didactic, începând din anul 2011. Aceste planuri de învățare individualizată au rămas o obligație la nivel de lege. În momentul în care vom avea aceste evaluări standardizate, vom avea o șansă în plus ca ai noștri colegi profesori să înțeleagă importanța unui plan de învățare individualizată, important oricând, cu atât mai mult acum, după o criză sanitară, care a fost o catastrofă educațională în orice sistem de educație din această lume și în care problemelor cronice li s-au adăugat probleme generate de disfuncționalități amplificate de criza sanitară.

 

Al doilea argument: nu se transformă în note, nu se transformă în clasificări sau ierarhizări. În primul rând, nu se întâmplă acest lucru pentru elevi, dar nu se întâmplă nici pentru profesori și nici pentru școli. 

În acest fel, sprijină argumentul 3. Pentru că nu se transformă în note, sprijină familiarizarea cadrelor didactice și a părinților în spiritul așteptărilor cu privire la aceste rapoarte narative, descriptive. Nu este suficientă nota. Noi am fost obișnuiți în școală să evaluăm cunoștințele, să evaluăm conținutul. Conținutul poate fi foarte ușor apreciat printr-o notă de la 1 la 10. Știu, sunt profesor de peste 30 de ani, pot să fac acest lucru extrem de ușor, să apreciez ceea ce am predat, la nivel de cunoștințe, cu note de la 1 la 10. Mulți dintre colegii noștri uită că nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației, disponibilă, în momentul actual, în zeci, sute, mii de surse de informare la care avem acces instantaneu, și trebuie să ne axăm pe competențe. Iar competențele conțin, în egală măsură, cunoștințe, dar și abilități și atitudini. Aceste ultime două componente nu mai pot fi evaluate la fel de ușor, numeric, prin note de la 1 la 10. Nici abilitățile și cu atât mai puțin atitudinile. Dacă îmi permiteți să dau un exemplu foarte simplu: Cunoștințe- învățăm să scriem. Știm să scriem. Știm să citim. Abilitatea e de a înțelege un text. Pe asta se bazează și testele PISA, atunci când definesc alfabetismul funcțional. sau analfabetismul funcțional. Mai apoi, e vorba de atitudine: ne place să citim? Ne place lectura? Sau, ca să dau un alt exemplu, poate mai ușor de înțeles: avem noțiuni despre un proces electoral. Cunoaștem sistemul, avem aceste cunoștințe. Dar, mai apoi, trebuie să înțelegem să citim corect, să înțelegem o platformă, să facem diferențele, să avem o gândire critică. Asta e o abilitate. Și, mai apoi, ca atitudine: mergem la vot, chiar dacă plouă. Asta e o atitudine pe care o apreciem. Aceste atitudini nu cred că pot fi apreciate printr-o notă și, de aceea, e nevoie de evaluarea competențelor și de aceste rapoarte narative descriptive, care sunt al treilea argument care m-a convins.

Al patrulea argument: sunt un puternic instrument de diagnostic. al pierderilor suferite de elevi pe parcursul crizei sanitare. Este nevoie de așa ceva. Foarte prost a mers programul de educație remedială. Acum, având evaluări standardizate, avem o șansă în plus să meargă mai bine și această componentă de educație remedială, pentru că avem un instrument de diagnostic. 

Al cincilea argument: sunt un instrument de acomodare cu tehnologiile digitale. Eu nu mai știu să mai fie examene administrate digital. De data aceasta, elevul poate să răspundă de pe orice device, inclusiv de pe propriul telefon. 

Al șaselea argument. Sunt un instrument de familiarizare cu testele PISA, pentru că aceste teste sunt elaborate într-o manieră mult mai apropiată de testele PISA decât evaluările standard cu care suntem obișnuiți, tezele, de exemplu. 

Al șaptelea element consolidează relevanța acestor rezultate, tocmai pentru că sunt standardizate și au toate celelalte trăsături.

Al optulea argument: nu sunt o sursă de stres pentru elevi. Sunt evaluări mai degrabă prietenoase, cu o durată mai mult decât rezonabilă, maximum 30 de minute pentru învățământul primar, maximum 60 de minute pentru învățământul gimnazial și cel liceal.

Al nouălea element: consolidează legătura, sunt o punte între învățământul preuniversitar și cel universitar. Deplângem de foarte multe ori în învățământul universitar calitatea slabă a absolvenților de învățământ preuniversitar, dar uităm că, în învățământul universitar, noi suntem aceia care formăm profesori și este un subiect extrem de important. Faptul că se implică o persoană precum doamna Bartic, care este psiholog, faptul că se implică șeful școlii doctorale de științele educației și psihologie din Universitatea din București, oameni din învățământul superior, pentru interesul învățământului preuniversitar, mi se pare o punte serioasă de legătură.

Al zecelea argument. Nu uitați că sunt la nivel pilot și nu uitați că sunt evaluări care nu implică niciun efort financiar pentru Ministerul Educației. 

Iată zece argumente, pe care le consider foarte puternice, pentru aceste evaluări standardizate. 

Urmărește dezbaterea, integral:

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.