fbpx

Cele mai influente cărți dedicate educației, apărute în Germania în anul 2022, prezentate de prof. Constantin Lomaca

de Constantin Lomaca, profesor și şeful Departamentului de Ştiinţă la Franconian International School din Germania

Cele mai influente cărți dedicate educației apărute în Germania în anul 2022, (conform Deutsche Schulportal: https://deutsches-schulportal.de/adventskalender/)
Am selectat 5 din cele 24 expuse in portalul școlar menționat (despre „Juramântul Socratic” al profesorului, a lui Klaus Zierer, care apare si ea, am mai scris; postarea din 27 august), din care cred că putem afla și învăța câte ceva fiecare dintre noi. De notat că multe dintre aceste cărți sunt scrise de foști sau actuali directori de școli!
1. O pledoarie pentru mai multă echitate în educație
În cartea sa „Cei mai buni din clasa” („Klassen beste”), autoarea Marlen Hobrack își folosește propria biografie ca exemplu pentru a descrie condescendența și numeroasele obstacole cu care se confruntă oamenii atunci când vine vorba de progresul din educație. Cartea arată, de asemenea, rolul pe care îl joacă școlile în acest sens – ierarhiile sociale tinzând să se consolideze acolo mai degrabă decât să se micsoreze.
Provenită dintr-o familie modestă din fosta RDG, unde ambii ei părinți au abandonat școala devreme, mama sa a fost femeie de serviciu până la pensie, iar tatăl a lucrat ca șofer de camion, Marlen Hobrack a devenit mamă la vârsta de 19 ani.
Pentru autoare, astăzi jurnalistă, școala este locul în care structurile sociale ar trebui sparte, dar sistemul de învățământ este încă departe de acest lucru: „Școlile nu sunt doar oglinda societății noastre de clasă, ci o și reproduc.” Marlen Hobrack nu se vede pe sine ca pe un exemplu despre cum toată lumea poate reuși să avanseze în domeniul educației, ci ca pe o excepție: „Societatea noastră în ansamblul ei nu devine mai echitabilă doar dacă ici și colo o șefă de clasă ajunge să ducă o viață mai confortabilă decât părinții ei.”
2. Cum putem aduce mai multă deschidere în școlile noastre?
În viața stresantă de zi cu zi a școlii, se pierde uneori plăcerea de a preda și de a învăța. Autorul Uli Marienfeld încearcă să contracareze această pierdere. În cartea sa „Uși deschise” („Offene türen”), el prezintă noi formate de învățare și forme de lucru și, pe baza propriei experiențe profesionale, arată cât de important este să urmezi uneori căi neconvenționale în școală.
Astfel, el urmărește obiectivul de individualizare a traseelor de învățare. Un exemplu este modelul de „ușă rotativă”, în care elevii care sunt deja avansați în materie pot părăsi sala de clasa pentru lecții individuale sau pentru a lucra la diverse proiecte. Marienfeld descrie, de asemenea, experiențele sale cu cursuri pe proiecte sau cu învățarea în alt loc, de exemplu la Proiectul „Challenge”. Aici tinerii caută o sarcină în afara școlii și a cadrului didactic și o pun în aplicare în mod independent.
Pe lângă numeroasele exemple practice, cartea este, de asemenea, o călătorie prin jumătate de secol de istorie școlară în Germania. Bazându-se pe episoade pe care el sau colegii săi le-au trăit, Marienfeld descrie ceea ce l-a modelat pe el și munca sa.
https://deutsches-schulportal.de/…/das-drehtuermodell…/
https://deutsches-schulportal.de/…/das-projekt…/
3. Riscurile lumii digitale
Gerd Gigerenzer este un psiholog de renume mondial și director emerit la Institutul Max Planck pentru Dezvoltare Umană din Berlin. Cartea sa „Klick” se referă la ceea ce descrie subtitlul: „Cum rămânem în control într-o lume digitală și cum luăm deciziile corecte”. Comunicarea timpurie și bună a competențelor mediatice joacă un rol decisiv.
Această carte este, de asemenea, foarte importantă pentru a simți în ce și în cine poți avea încredere – deși rareori ai ocazia să vezi „opusul” în lumea virtuală. Și cât de repede se poate aluneca într-o dependență în ciuda – sau tocmai din această cauză – căci, de exemplu, un algoritm secret ne spune ce trebuie să facem când și cum, sau ce ar fi mai bine să facem când și cum. „Putem avea încredere în platformele de socializare dacă modelul lor de afaceri este să ne vândă atenția și timpul nostru agenților de publicitate?”, se întreabă provocator Gerd Gigerenzer.
Prin cartea sa, el vrea să obțină ca în lumea digitală să fim mai mult decât niște „consumatori fericiți” care nu pun niciodată întrebări și care au încredere oarbă în ceea ce inteligența artificială ne vinde drept adevăr. Și ne propune o cale mai bună: „Alternativa este să devenim cetățeni competenți din punct de vedere digital.”
4. Un mod foarte special de a avea o școală de succes.
Michael Rudolph este director la o școala gimnaziala din Berlin, situată în mijlocul unei zone cu probleme sociale serioase. El se bazează pe punctualitate și disciplină și este, cu toate acestea, popular printre elevii săi. Directorul îi întâmpină dimineața pe elevi la intrarea în școală. Oricine sosește cu întârziere se prezintă la profesorul de serviciu și trebuie să petreacă prima oră curățând curtea școlii. S-ar putea crede că familiile ar da ocol acestei școli, pentru că este atât de strictă și de modă veche. Dar se întâmplă exact invers: dorința de a ajunge la timp la ore la această școală este foarte mare!
Rezultatele la învățătură ale școlii sale sunt cu mult peste media celorlalte școli din Berlin. În cartea sa: „Școala nebunilor. Ceva ce trebuie să se schimbe urgent”, actualul director își descrie atitudinea pedagogică. Școala Bergius a însemnat în trecut performanțe slabe, violență, hărțuire, absenteism și abandon școlar. Apoi a venit Michael Rudolph. Acesta a adus aproape 30 de ani de experiență ca profesor și director la școlile secundare din Berlin-Kreuzberg. Într-o perioadă scurtă de timp, Michael Rudolph a adus o schimbare în imaginea școlii. Astăzi, aceasta este una dintre cele mai dorite școli secundare din oraș. Lui Rudolph îi place să își descrie atitudinea pedagogică în termenii „consecvență” și „empatie”: „Există reguli care trebuie respectate – iar dacă acestea nu sunt respectate, vor exista consecințe. Cu toate acestea, consecințele nu ar trebui să fie stabilite în mod arbitrar de sus, ci întreaga comunitate școlară ar trebui să fie inclusă în procesul de luare a deciziilor”. Prin empatie, Rudolph ar dori să le transmită elevilor săi un comportament social bun și performanțe bune. El consideră că aceasta este cheia pentru viitorul lor profesional.
https://deutsches-schulportal.de/…/berliner…/
5. O zi de învățare pentru viitor
Fosta directoare și reformatoare școlară Margret Rasfeld pledează în cartea sa „Ziua Frei – Învață să schimbi lumea! Pentru o școală în mișcare” pentru noi formate de învățare. Acestea ar trebui nu numai să pregătească mai bine elevii pentru viitor, ci și să le dezvăluie propriile interese și abilități.
„Ziua Liberă” (un fel de “Săptămâna altfel” dar strucurată diferit) este formată din șapte componente care includ cel puțin patru ore pe săptămână, care se desfășoară în timpul orelor de predare de bază. Formatul este ancorat structural în clasă și nu depinde de un profesor sau altul. Datorită „Zilei Frei” există acum elevi deveniți “detectivi de energie”, altii care fac schimburi de haine sau elevi care calculează amprenta ecologică a membrilor comunității. Margret Rasfeld scrie că în Germania există aproximativ unsprezece milioane de elevi, la care se adaugă 800.000 de profesori. Ea se entuziasmează cu privire la ce s-ar putea întâmpla dacă toți aceștia ar avea o „zi liberă” de acest fel: „Câte nu s-ar putea întâmpla în țara noastră în această zi?”.
https://frei-day.org/

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.