Închide
de Mona Chiriac, profesoară de Geografie
Probă de bac la geografie a fost dată săptămâna trecută. Analizez subiectele de geografie din curriculum internațional, pentru elevi de aceeași vârstă și ‘mă amuză’ o mică paralelă între ce evaluăm în România (prin urmare și ce ni se cere să predăm) și pe ce se pune accentul în evaluare (prin urmare și în predare) pe scena internațională. Nu vorbesc de curriculum britanic. Vorbesc de curriculum internațional, predat și evaluat în 160 de țări în peste 10000 de școli.
Nu pot să nu remarc că am rămas la stadiul de memorare fapte și cunoștințe brute, că în continuare nu considerăm important să problematizăm elevii pe chestiuni geografice, că cerințele de aplicare reală a cunoștințelor sunt limitate. De câte ori, frate, îi poți cere elevului să recunoască anumite elemente de pe hartă? (E item foarte bun de avut… dar în ce proporție?)
Remarc cu îngrijorare că dacă aceleași subiecte care s-au dat astăzi la bac în România s-ar fi dat acum 15 ani sau acum 3 ani, răspunsurile ar fi fost aceleași, pentru că se evaluează (și prin urmare suntem forțați să predăm) o geografie statică, una în care nu ai cum să îți formezi păreri și deprinderi geografice.
Argumentul poate veni că nu poți să faci nimic fără cunoștințe. TOTAL de acord, dar și cunoștințe fără interpretare, fără analiză și perspectivă tot nimic nu fac.
La subiectele de eseu (cele de 20 de puncte și chiar de 7/8 puncte) din examenul internațional, ești condiționat de barem să folosești exemple concrete care să îți sprijine argumentele pe care le aduci. Nici nu te poți apropia de punctajul maxim dacă nu îți ancorezi răspunsul în realitate, în studii de caz specifice, reale și bine utilizate. Deci se poate să îmbini și teoria cu practică, ne trebuie doar o viziune mai largă și o dorință de a forma tineri care să gândească, care să aibă o părere și să fie în stare să și-o exprime.
Cum ar fi ca tinerii noștri de 18 ani să fie în stare să abordeze subiecte de genul: Evaluați în ce măsură fluxurile comerțului internațional sunt influențate de factori istorici sau Referindu-vă la o zonă turistică, evaluați cât de mult se schimbă impactul turismului pe măsură ce se dezvoltă regiunea din punct de vedere turistic…și multe altele. Cum ar fi ca pe răspunsurile lor de pe fișa de examen să apară factori actuali care schimbă dinamica geografiei umane actuale? Să fie în stare să aducă în discuție de la colonialism la tensiunile USA cu China în comerțul actual sau la atacurile teroriste din Tunisia sau cele din 21 aprilie din bisericile din Sri Lanka care au avut un impact major asupra turismului local.
Intenția mea este să trag un semnal de alarmă asupra unor probleme, să invit la un moment de reflecție și schimbare. Diferențele dintre subiectele la geografie la nivel internațional și cele din România, pentru elevi de aceeași vârstă, sunt alarmante, atât la nivel de conținut cât și de abilități și deprinderi. Acești elevi împart aceeași lume, vor concura pe aceleași locuri de muncă. Cum îi pregătim?
Nu cred în copierea altor sisteme educaționale. Nu sunt adepta principiului că iarba e mai verde în curtea vecinului. Cred însă, cu tărie, că se poate mult mai bine de atât.
Intenția mea nu este politică și nu doresc să arunc cu noroi în sistemul actual. Nu cred că din critică, fără dorință de comunicare și colaborare, se pot aduce alternative reale.
Sunt geograf pasionat de această lume, profesor pasionat de procesul de educație și apăr cu vehemență și convingere drepturile elevilor și copiilor mei: dreptul de a avea o experiență educațională actuală, reală, ancorată în realitatea lumii în care trăiesc. Sunt mulți profesori ca mine, cu aceleași interese care au ceva de spus. Invit la dialog.
Cine este Mona Chiriac?
Mona Chiriac este absolventă de Geografie – Limba și Literatura Engleză a Universității Al. I. Cuza, Iași și a Master-ului Leading Teaching and Learning, Facultatea de Științe, Universitatea Cambridge. A lucrat în învățământul britanic, apoi internațional timp de 17 ani ca profesor de geografie, îndeplinind pe rând diverse funcții de responsabilitate, de la șef de catedra de umană, la director adjunct al unei școli internaționale pe curriculum internațional. În prezent, lucrează la Școala Gimnazială EuroEd, Iași. Printre alte răspunderi, rolul său esențial este de a consilia strategic asupra direcțiilor pe care școala gimnazială EuroEd le identifică pentru a răspunde cât mai activ, prin educația potrivită, provocărilor secolului XXI și valorilor educaționale pe care misiunea sa le propune.
Este formator internațional pentru Cambridge Assessment International Education pe diverse arii de expertiză, inclusiv geografie, învățare activă și evaluare formativă și colaborează cu diverse edituri și organizații internaționale în capacitate de consultant educațional.
