În 2016, UNESCO a publicat noile recomandări pentru educaţia sexuală completă pentru rezultate mai bune în viitor. Ultimele fuseseră publicate în 2008 şi acum au fost actualizate cu ce am învăţat în ultimii ani.
Noile recomandări micşorează vârsta potrivită de începere a educaţiei sexuale de la 10 la 5 ani (motivul principal fiind că 10 ani este prea aproape de adolescentă şi au nevoie de informaţii mai devreme), susţin importanţa unei implicaţii sistematice a şcolii în educaţia sexuală şi importanța susţinerii acesteia cu educaţia de acasă şi cea din afara şcolii.
Recomandările din 2008 au fost făcute ca urmare a 87 studii, dintre care: 29 în ţări în curs de dezvoltare, 47 în America şi 11 în ţările dezvoltate. Cele din 2016 îşi muta atenţia spre ţările cu venit mic şi mediu, cu accent pe Africa, preuspunând că noi ceilalţi suntem bine deja).
Vârsta recomandată pentru educaţie sexuală este între 5 şi 24 ani – recomandarea mi se pare importantă atât din punctul de vedere a vârstei de început, cât şi a celei de sfârşit . Există părinţi care ezită să expună tinerii la educaţie sexuală sau să vorbească cu ei pe acest subiect, spunând că că tinerii lor nu mai au nevoie de educaţie sexuală, că ştiu tot deja (de la vârste fragede ca 14 ani 🙁 .
Recomandările Unesco detaliază apoi conceptele cheie şi obiectivele de învăţare ce ar trebui acoperite de o educaţiei sexuală comprehensivă.
După cum este vizibil din gama complexă şi variată de subiecte pe care îşi propune să le acopere educaţia sexuală, educaţia sexuală este despre educaţie şi nu despre sex. Teama principală cu care mă întâlnesc la părinţi este că educaţia sexuală le va povesti copiilor lor lucruri despre poziţiile sexuale sau detalii explicite despre actul sexual în sine, când atât de puţin din ce se întâmplă într-un curs/curriculum de educaţie sexuală are legătură cu actul sexual propriu-zis.
Conceptele sunt apoi declinate pe segmente de vârstă şi pe cunoștinte, atitudini şi aptitudini ce trebuie dezvoltate.
De exemplu, în capitolul relaţii se povesteşte despre diferenţa între: prietenie, iubire, relaţie romantică şi relaţie pe termen lung şi ce înseamnă să fii părinte.
Asta arată pentru copiii de 5-8 ani aşa:
Copiii definesc prietenia pentru ei şi cum îşi pot arăta prietenia faţă de cineva. Învaţă apoi atitudini: cum genul, dizabilitățile sau starea de sănătate nu influenţează cât de bun(ă) prieten (ă) îţi poate fi cineva. Pentru că ulterior, să treacă la aptitudini: cum îţi poţi construi prietenii cât mai diverse şi de ce ai face-o.
Copiii află despre diferitele forme de iubire (prietenie, iubirea între părinţi, între iubiţi, etc) şi cum poate fi exprimată în modalităţi cât mai variate. La fel cum află despre relaţii sănătoase şi nesănătoase.
Aceleaşi noţiuni sunt aprofundate şi rafinate pe măsură ce tinerii înaintează în vârstă, ajungând că la vârsta de 15-18+ ani să :
Toate cele 8 puncte ale unei educaţii sexuale comprehensive îşi aduc contribuția în a avea o viaţă de adultă satisfăcătoare astfel încât să poţi avea o abordare pozitivă şi respectuoasă a sexualităţii şi a relaţiilor sexuale şi presupune posibilitatea de a avea experienţe sexuale plăcute şi sigure, libere de impuneri, discriminări şi violență[i] (conform definiţiei OMS pentru sănătatea sexuală). Astfel încât să poţi face decizii informate, să cunoşti cum să ai acces a metode şi servicii accesibile şi eficiente şi să ştii că ai dreptul de a avea o viaţă sexuală satisfăcătoare şi sigură.
Ceea ce le dorim şi copiilor noştri!
Miruna Pătrașcu susţine la centrul de cursuri pentru copii Planeta Ştiinţei, cursuri de educaţiei sexuală pentru tineri cu vârste cuprinse între 6 şi 18 ani. Cursul de cheamă Despre Adolescenta, schimbări sex şi sentimente
[i] http://www.who.int/topics/sexual_health/en/