Închide
FePAL a publicat o analiză a modului în care structura anului școlar și a zilelor de școală este abordată în Norvegia.
Organizația include în analiză și abordarea diferită a notării elevilor în țara respectivă.
Publicăm analiza, integral:
Cu ce ne ajută să ne raportăm la media zilelor de școala din Europa, când programul zilnic al elevilor de gimnaziu nu începe dimineața și nu este structurat astfel? Dacă scădem zilele de ski, orele de patinaj, înot și abilități practice, Norvegia are sub zilele de școală din România. La noi, zilele de școală sunt axate pe predare și evaluare, 6-7 ore zilnic la cls. a VII-a. Plus teme, proiecte, ș.a.m.d. de realizat acasă, dupa ora 19:00.
În România nu există zi de ski sau orice formă de zi axată pe sport sau abilități practice.
În Norvegia nici nu există note până la cls. a-VIII-a. În Norvegia nu există 15-20 de discipline cu note, medii și teme diferite, iar cu toate acestea au rezultate extraordinare la testele internaționale.
În Norvegia există opționale în adevăratul sens al cuvântului, la noi este totul obligatoriu.
Raportându-ne la cât de simplu, dar eficient este orarul într-o țară europeană, ne dăm seama cât de mult timp se irosește din viața copiilor noștri.
Până la modificări CONCRETE ale programului elevilor de gimnaziu, ale structurii orarului și ale condițiilor din școli, considerăm orice zi suplimentară la școală o încălcare a dreptului copiilor la o viață sănătoasă, cu tot ce presupune acest aspect: ore adecvate de masă, dezvoltare emoțională, socială, sport, timp petrecut în aer liber și dreptul la timp liber.
În acest context, ținând cont că elevul nu are drepturi și nici opțiuni în sistemul de învățământ românesc, considerăm că propunerea Ministerul Educației nu este centrată pe binele suprem al elevului și are un caracter discriminatoriu cu precădere pe segmentul de elevi din mediul urban și elevii cu CES obligând la mai multe zile de școală în condiții în care zilele nu sunt similare standardelor europene.
Motivația ministerului se bazează pe o analiză superficială, pur cantitativă. În plus, nu răspunde principiului descentralizării, prin care o astfel de măsură nu trebuia să aibă efect negativ asupra unui segment mare dintre elevi în numele unui efect pozitiv asupra elevilor din mediile dezavantajate unde este nevoie de alt tip de intervenții, care să li se adrese în mod direct. Un bun început ar fi să fie prezenți la școală în zilele deja existente.
