fbpx

Ce facem cu profesorii conspiraționiști? Dezbatere lansată de PRESShub

Fotografia de profil asociată contului de Facebook Alis Popa

Profesorii conspiraționiști sunt personaje relativ noi în spațiul public românesc. Notorietatea lor a crescut masiv în timpul pandemiei de Covid-19 și a fost consolidată odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia.

Publicația PRESShub a lansat astăzi această dezbatere cu trei exemple ale unor profesori de liceu și de universitate care, deși predau câtorva sute de tineri, nu se jenează să promoveze idei, informații și concepte care contravin flagrant cu misiunea lor de educatori, de oameni care ar trebui să susțină știința și să promoveze adevărul.

Cine sunt profesorii a căror conduită publică este pusă în discuție de PRESSHub:

Alis Popa este profesoară de limba română la Colegiul Național „George Coșbuc” din București. Dar este și unul dintre cei mai activi distribuitori de teorii ale conspirației, minciuni și manipulări pe rețelele de socializare.

Majoritatea postărilor sale recente reprezintă punerea morții unor persoane mai mult sau mai puțin cunoscute pe seama vaccinului anti-COVID-19.

Educație Privată a semnalat, încă din timpul pandemiei, mesajele lansate de profesoară

Ulterior, Inspectoratul Școlar al Municipiului București a transmis, oficial, că profesorii care răspândesc fake news și teorii ale conspirației pe internet au dreptul să facă acest lucru, pentru că ”ține de libertatea de exprimare”.

Poziționarea ISMB a venit ca răspuns la o solicitare oficială adresată instituției de Paul Alexandru, specialist în fake news, care a cerut un punct de vedere punctual, referitor la o profesoara Alis Popa de la Colegiul Național George Coșbuc.

Gheorghe Piperea, profesor de drept comercial la Facultatea de Drept din cadrul Universității București, este cel mai vizibil dintre cadrele universitare care distribuie manipulări pe rețelele de socializare.

Teoria conspirației care a stârnit cele mai multe râsete, până acolo încât Gheorge Piperea a șters ulterior postarea, este cea în care susținea că temperatura și clima sunt niște „constructe sociale”, care sunt manipulate de Agenția Națională de Meteorologie.

 

Al treilea exemplu pus în dezbatere de PressHub este cel al Dianei Scarlat, profesor asociat la Universitatea Transilvania din Brașov. Aceasta a răspândit teorii ale conspirației în perioada în care se discuta despre moartea lui Evgheni Prigojin, liderul grupului de mercenari Wagner.
Citește integral dezbaterea PRESSHub, aici:

https://presshub.ro/poti-fi-profesor-si-sa-distribui-conspiratii-trei-exemple-fara-un-raspuns-clar-286882/

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

This site is protected by reCAPTCHA and the Google Privacy Policy and Terms of Service apply.