Ce educație au liderii lumii?

Liderii lumii și educația

de Cristian Smaranda, Director IT la LTN

Formarea profesională a demnitarilor – paspartu și direcție de acțiune pentru succesul în domenii diverse ale societății

Poate un prim-ministru competent să aibă studii în arhitectură navală ori etnografie? Sau un ministru al sănătății să fie un absolvent de arte? E relevant dacă ministrul educației are studii în teologie? Sau un ministru de finanțe să fie absolvent al facultății de drept?

Veți primi informații foarte interesante în materialul prezentat mai jos pentru a putea să aveți o imagine proprie a structurii conducerilor (din perspectiva formării educaționale) unor țări importante din Europa și întreaga lume. Adică despre liderii lumii.

De ce sistemele de învățământ trebuie să se adapteze continuu?

Realitatea demonstrează că lumea în care trăim se află într-o rapidă și profundă transformare. Este și motivul pentru care școlile trebuie să fie tot mai preocupate să pregătească elevii pentru viață și nu doar pentru o profesie sau o meserie. Tot mai mulți manageri de școli, profesori, părinți și copii conștientizează faptul că elevii care învață în prezent vor avea în viitor în meserii pe care astăzi încă nu le cunoaștem. Schimbarea de paradigmă în sistemele de învățământ nu va fi un proces ușor sau de scurtă durată. Statele vor fi nevoite să elaboreze și să adopte politici publice adecvate care vor trebui transpuse în practică în mod eficient. Cui revine sarcina să determine și să orienteze evoluția acestor procese complexe?
În viitor, oamenii politici vor avea misiuni din ce în ce mai grele.

În general când vorbim despre noi profesii și meserii ne referim mai puțin la sfera politică. Dezvoltarea științei și tehnologiei, procesul de globalizare, robotizarea a tot mai multor activități, provocările produse de schimbările climatice, fenomenul migrației, amploarea unor crize financiar-bancare, exacerbarea, în anumite zone ale globului, a sentimentelor naționaliste sau religioase, terorismul sunt tot atâtea motive care vor produce mutații și în modul în care este înțeleasă și se realizează politica. În acest context este firesc să constatăm că, în viitor, oamenii politici vor avea misiuni din ce în ce mai grele. Ei vor trebui să cunoască tendințele, profunzimea și viteza cu care se produc schimbările, pentru a putea acționa în cunoștință de cauză. Așadar, în ultimă instanță, sistemelor de învățământ le revine o responsabilitate sporită în procesul pregătirii viitorilor oameni politici, asigurându-le acestora o pregătire academică de bază foarte serioasă, însoțită de practica unei gândiri critice, creative și, nu în ultimul rând,de obișnuința învățării continue.

La sfârșitul anului 2017 în școala noastră am realizat o documentare în legătură cu pregătirea profesională a unor importante personalități politice din Europa dar și din restul lumii. Este vorba de demnitari din 40 de țări, miniștrii ai sănătății, finanțelor,  educației, dar și prim-miniștri. Nu am mai făcut o analiză după realizarea materialului la acea vreme pentru că nu acesta era scopul demersului. Sunt convins că fiecare dintre cititori va avea concluziile sale proprii. 

Care să fie, așadar, chestiunile de ridicat după o astfel de reflecție? Putem aplica o rețetă la situația României? Putem învăța ceva din experiența altor țări care se plasează mai bine în topul performanței sistemului de învățământ? Pot profesorii din zilele noastre să pregătească viitori miniștri și demnitari, care să își depășească domeniul de specialitate și să poată lucra în diverse sfere ale societății în funcție de evoluția acesteia?

Sper ca fiecare din noi să fim conștienți de responsabilitatea ce ne revine pentru a sprijini calitatea sistemului de educație. Poate că suntem profesori, manageri educaționali sau părinți însă cred că orice membru al societății este afectat de rezultatele educației și ar trebui să se implice.

Ce pregătire academică au șefii executivelor și miniștrii educației din mai multe țări ale lumii?