Închide
Federația Națională a Părinților „Edupart” a împlinit 20 de ani de existență și a marcat momentul printr-un eveniment organizat la Parlamentul României, joi, unde a fost lansat Raportul Național al Părinților 2025. Documentul reunește concluziile unui sondaj amplu, la care au răspuns 20.000 de părinți din toată țara, și oferă o radiografie a educației din România.
„Este un raport despre încredere, schimbare și drumul lung dintre reforme și realitate”, a explicat Federația, care sintetizează rezultatele în 20 de concluzii reprezentative. Printre ele: părinții continuă să vadă școala drept un spațiu de stabilitate și speranță colectivă, dar cer mai multă claritate, transparență și coerență în comunicarea reformelor.
Potrivit Federației Naționale a Părinților „Edupart”, raportul arată că, în ciuda nemulțumirilor, școala românească rămâne o instituție de încredere — poate ultima care mai păstrează legătura socială între generații. Educația continuă să fie percepută ca o investiție sigură, dar și ca spațiu de echilibru într-o societate polarizată.
„Într-o societate tensionată, școala rămâne unul dintre ultimele locuri unde încrederea se mai poate reconstrui”, se arată în concluziile finale ale Federației Edupart.
Comunicarea bună cu profesorii crește satisfacția generală cu 41%. Școlile unde părinții se simt ascultați și informați au de peste două ori mai mulți respondenți „foarte mulțumiți”.
Încrederea în școală se construiește în relație, nu prin reforme. Părinții nu reacționează la discursuri instituționale, ci la experiența directă cu profesorul și dirigintele.
68% dintre părinți cred că digitalizarea poate îmbunătăți calitatea educației. Doar 27% văd însă dovezi clare că reforma digitală funcționează în prezent.
În mediul urban, 1 din 3 părinți este mai critic față de sistem, deși are resurse mai mari. Scepticismul derivă din contactul direct cu ineficiențele, nu din neîncredere structurală.
Există două mari orientări educaționale: una tradițională (gramatică, religie, istorie) și una modern-pragmatică (informatică, limbi străine, științe). Împreună explică 65% din variația valorilor educaționale.
54% dintre părinți sprijină simultan valorile morale și competențele moderne. România se află într-o tranziție de la educația bazată pe „a fi” la cea bazată pe „a deveni”.
Trei profiluri distincte de părinți:
Tradiționaliști (46%, mai ales din mediul rural);
Pragmatici (38%, axați pe utilitate și piața muncii);
Civici (16%, asociați cu educația superioară și valori democratice).
Părinții civici au cea mai mare încredere în școală și în profesori.
Părinții informați evaluează mai favorabil eforturile școlii (+0,57 puncte pe o scală 1–5). Informarea constantă generează satisfacție chiar și acolo unde infrastructura lipsește.
În mediul rural, lipsa comunicării este percepută ca indiferență. În urban, ea este interpretată ca lipsă de transparență.
64% dintre părinți cred că familia este principalul responsabil pentru prevenirea consumului de droguri. Doar 22% indică statul sau autoritățile, iar 9% — școala.
Încrederea în instituții schimbă percepția responsabilității. Părinții cu un nivel ridicat de încredere în stat au o probabilitate de 2,8 ori mai mare să considere că autoritățile trebuie să intervină.
Educația profesională este sprijinită mai ales de părinții cu venituri mici (+37% față de media națională). Pentru aceștia, formarea profesională e mai degrabă o strategie de supraviețuire decât o alegere vocațională.
Părinții cu studii superioare tind să respingă educația profesională (-0,24 coeficient logistic). Ei o percep ca „opțiune de risc” pentru mobilitatea socială.
Mediul rural are un capital moral mai mare decât civic. Responsabilitatea și disciplina sunt mai valorizate decât participarea și gândirea critică.
Încrederea instituțională este scăzută, dar școala rămâne o excepție pozitivă. 74% declară că au „încredere mare” în școală, față de doar 39% în administrația locală și 27% în minister.
Informarea are un efect multiplicator: pentru fiecare punct în plus la scorul de informare, crește satisfacția cu 0,58 puncte (p < .001).
8 din 10 părinți declară că „școala este cea mai sigură investiție pentru viitorul copilului”. Educația rămâne un simbol al speranței colective, nu doar un serviciu public.
Doar 36% dintre părinți cred că reforma curriculară a fost explicată clar. Deficitul de comunicare este principalul obstacol al reformei, nu conținutul acesteia.
În ansamblu, părinții definesc educația ca spațiu de stabilitate și recunoaștere, nu doar de învățare. Într-o societate tensionată, școala rămâne unul dintre ultimele locuri unde încrederea se mai poate reconstrui.
David, despre planurile-cadru alternative: Vă încurajez să urmați și această cale