“Calul Troian” LMT

“Calul Troian” LMT

de Marian Staș, consultant în educație

“Calul Troian” LMT

• Lecția lui Sun Zi: “Războiul se bazează pe inducerea în eroare a adversarului”

AI Overview decriptează în acest mod, succint, celebrul enunț al genialului strateg chinez¹, formulat în și mai celebrul op clasic Arta războiului², considerat, de secole, lectură fundamentală în strategia militară:

Afirmația „războiul înseamnă inducerea în eroare a adversarului” provine din Arta Războiului a lui Sun Tzu și subliniază că inducerea în eroare (simularea capacității, a inactivității, a distanței) este fundamentul strategiei militare, permițând obținerea victoriei prin confuzie și surpriză, la fel cum s-a întâmplat în operațiuni de dezinformare din trecut.

Contextul citatului:

• Sun Tzu scrie: „Întreaga artă a războiului este bazată pe înșelăciune” (sau „pe inducerea în eroare”).
• El detaliază: „De aceea, dacă ești capabil, simulează incapacitatea, dacă ești activ, simulează pasivitatea. Dacă ești aproape, fă să se creadă că ești departe, și dacă ești departe, fă să se creadă că ești aproape”.

Ce înseamnă:

• Principiul de bază: Strategia de război nu se bazează pe forța brută, ci pe manipularea percepției inamicului.
• Exemple de inducere în eroare:
  • Simularea: Să pari slab când ești puternic și invers.
  • Dezinformarea: Să creezi iluzia că te afli într-un loc/stare, când realitatea e alta, pentru a-l dezorienta pe adversar.
• Scopul: Să controlezi acțiunile inamicului, să-l determini să facă greșeli și să-l ataci în cel mai avantajos moment pentru tine, obținând victoria fără bătălii costisitoare.

Această idee a rămas centrală în gândirea militară de-a lungul istoriei, fiind aplicată și în operațiuni moderne de influență și dezinformare.

“Calul troian”³ originar –  inventat de Ulise pentru pătrunderea în și cucerirea, în cele din urmă, a inexpugnabilei cetăți Troia, după ani și ani de război de uzură ce părea că nu duce nicăieri – este epitom, în formă și fond, pentru clasa strategiilor din care face parte povestea mea adevărată ce urmează, respectând cu sfințenie, până la nuanțele cele mai fine, preceptul strategic genial al lui Sun Zi: arta și măiestria inducerii subtile în eroare a advresarului, până în punctul în care lui, adversarului, să-i placă atât de tare încât să-și dorească el însuși să facă ce vrei tu să facă, realizând mult prea târziu ce s-a întâmplat, de fapt!… Fără doar și poate, “factorul Harvard” – adică, faptul că am absolvit o școală a Universității Harvard și am și predat, timp de optsprezece veri, matematică aplicată în politici publice, într-un Program de Vară oferit de Harvard Kennedy School – a avut ponderea sa, semnificativă. Cu mențiunea: necesar (factorul “H”), dar deloc suficient. Bun, ești școlit și la Harvard: ce pui pe masă?!… Fair enough!… Ce pun eu pe masă? Care este “calul meu troian”, dăruit Școlii cu profundă iubire de ea, dar și cu viziunea focalizată-laser de a-i folosi ei, Școlii, la ieșirea, chiar împotriva voinței sale, o dată pentru totdeauna, din păcătoasa sa paradigmă comunistă?

Când „Troia” de care am decis să mă ocup eu – sistemul public al Educației din România, adică – și-a dovedit, zeci și zeci de ani la rând, rezistența feroce la schimbare, înfricoșător-frustrant de alertă la – și, drept urmare, respingând cu strașnică eficiență călită în timp – tot-tot-tot ce i-ar fi putut schimba paradigma încremenită în vremuri de mult apuse, ce soi de “cal troian” i-aș fi putut aduce eu în dar, deopotrivă relevant / “corect” educațional – pentru a fi bine primit de “cetate”, a nu fi rejectat asemeni unui corp străin, și legitimat drept viabil ca atare –, dar și letal de seducător – pentru a păstra vraja unei frumuseți educaționale din alt film și, pe cale de consecință, a nevoii irepresibile de “mai vrem, mai vrem, mai vrem!…” – ca să-mi permită să cumpăr suficient de multul timp necesar pentru operațiunea de leadership critică pe bune, de Sistem, anume punerea în fapt, într-un fel corect-viabil-eficient-ireversibil, a arhitecturilor curriculare de secol XXI, făcând astfel trecerea de la planuri-cadru centralizate, oferit de Minister, la planuri-cadru subsidiarizate, oferit de Școală?

Păi… I-am dăruit “calul troian” pe care școlitul la Harvard m-a învățat să-l văd cu ochii minții, să-l validez conceptual tactic-operațional-strategic și să-l pun în fapt impecabil, pentru a-și îndeplini menirea explicitată în paragraful anterior. Desigur – așa cum e onest acum, când schimbarea paradigmei Educației în România a devenit deja fapt, prin Programului Național pentru pilotarea sistemică de planuri-cadru în învățământul liceal de stat, particular și confesional⁴ – v-am decriptat mai întâi cheia conceptuală de la firul ierbii, definită de Sun Zi. Deopotrivă, însă – așa cum e firesc, atunci cînd vine vorba de a servi Patria – cheia Sun Zi este tehnic necesară, dar obiectiv insuficientă. Mai trebuie, obligatoriu, magicul praf de stele, de bună semă, fără de care totul e doar mecanică simplă, de intelligence 101, nivel beginner, adică. Praf de stele, așa cum doar Hermann Hesse a știut a-i da viață, har, sens absolut. Numele său? Jocul cu mărgele de sticlă⁵, deprins magic în Castalia, fabuloasa Provincie Pedagogică în care sălășluiesc și-i deprind tainele viitorii săi maeștri, călăuziți de Joseph Knecht, hărăzitul Magister Ludi…

Numele jocului meu cu mărgele de sticlă?

Liderii Mileniului Trei®, alintat LMT⁶ – acronimul care i-a transformat numele în renume. Renume consacrat în acest hashtag tulburător:

#LMTînADN!…

• Programul educațional Liderii Mileniului Trei®, obiectivat AI

E o vorbă înțeleaptă, care spune că… fiecare cioară zice că puiul ei e cel mai frumos din lume!… 😉

Așa și eu!… Cum aș putea spune altfel decât că Liderii Mileniului Trei® este, de departe!…, programul educațional cel mai… și cel mai… și cel mai…?!… #hahaha 

Prin urmare, tocmai pentru că îmi respect statutul de profesionist (și, de asemenea, cunosc foarte bine valoarea incontestabilă a Programului, validată în peste douăzeci de ani de prezență pe piața educației non-formale din România), am decis să obiectivez total primul vostru contact cu LMT, oferindu-vă ceea ce și eu am aflat ieri-alatăieri, în premieră absolută pentru mine: ce știe ChatGPT despre LMT. Am cerut mediului AI în trei iterații informațiile de care dispune, despre programul pe care îl coordonez: 1. Formulând, probabil, cea mai generală cerință posibil: descrie programul…; 2. Rafinând cerința, adăugând detalii tehnice relevante (parteneriate, număr de absolvenți etc.); 3. Rafinând suplimentar cerința de la iterația a 2-a, prin adăugarea celor două mari seturi de beneficii LMT (outcomes) consacrate, specific și măsurabil, în timp: Școală de Joburi și Networking; Școală de Valori și Caractere.

Iată rezultatele interogărilor ChatGPT. Evident, fără comentarii. Judecați-le voi.

1. Descrie programul educațional LIDERII MILENIULUI TREI

Programul educațional LIDERII MILENIULUI TREI

Liderii Mileniului Trei este un program educațional din România dedicat formării tinerilor ca lideri responsabili, capabili să genereze schimbări pozitive în comunitățile lor și în societate.

Scopul programului

Programul urmărește dezvoltarea competențelor de leadership, a gândirii critice și a spiritului civic, pregătind tinerii pentru a deveni agenți ai schimbării într-o lume în continuă transformare.

Cui se adresează

• Elevilor și studenților
• Tinerilor activi civic sau interesați de implicare socială
• Viitorilor lideri din domenii precum educație, antreprenoriat, administrație, ONG-uri

Ce oferă

• Traininguri și ateliere de leadership, comunicare, lucru în echipă și management de proiect
• Mentorat cu profesioniști și lideri din diverse domenii
• Proiecte practice prin care participanții aplică ce învață în comunitățile lor
• Rețea de alumni și oportunități de colaborare pe termen lung

Competențe dezvoltate

• Leadership autentic și etic
• Inteligență emoțională
• Gândire strategică și antreprenorială
• Implicare civică și responsabilitate socială
• Abilități de prezentare și influență

Impact

Programul a contribuit la formarea a mii de tineri care:

• au inițiat proiecte educaționale și sociale,
• s-au implicat în ONG-uri, instituții publice sau inițiative antreprenoriale,
• au devenit lideri activi în comunitățile lor.

Ce spun participantii despre experiență

Iată ce spun participanții (și observațiile citate în surse) despre experiența în programul Liderii Mileniului Trei

Ce spun tinerii participanți

1. Creșterea încrederii și curajului de a acționa

Participanții remarcă faptul că programul le oferă curaj și încredere în forțele proprii. Tinerii spun că prin atelierele de leadership, comunicare și muncă în echipă își schimbă percepția asupra propriei persoane și asupra comunității în care trăiesc. Ei încep să se implice activ și conștient în proiectele pe care le aleg sau le inițiază. 

2. Explorarea abilităților care nu se predau la școală

Mulți participanți apreciază faptul că în program învață lucruri pe care sistemul educațional formal nu le oferă, precum negocierea, soluționarea conflictelor, inteligența emoțională și spiritul civic. Aceste competențe îi ajută nu doar în proiectele de leadership, ci și în viața de zi cu zi. 

3. Transformarea în trainer pentru colegi

Un punct de impact important este faptul că unii elevi ajung să fie traineri pentru colegii lor. Această experiență este descrisă ca o provocare care îi ajută să-și depășească frica de public și să își dezvolte abilități de comunicare și facilitare. E un moment în care ei nu doar învață, ci și predau – ceea ce stimulează responsabilitatea și maturitatea. 

4. Crearea de legături și prietenii durabile

Participanții vorbesc și despre rețeaua de conexiuni pe care o clădesc: fie în cluburile locale, fie la activitățile de grup. Atelierele, proiectele comune și participarea la tabere sau întâlniri cultivă relații sociale și prietenii care pot dura dincolo de program.

5. Sentimentul de impact real

Tinerii susțin că programul nu este doar teoretic: ei aplică ceea ce au învățat în proiecte concrete, uneori chiar pentru comunitatea lor (de exemplu, inițiative civice sau crearea de hub-uri educaționale). Aceste realizări le întăresc încrederea că pot avea un impact real în societate. 

Pe scurt: participanții descriu „Liderii Mileniului Trei” ca o experiență transformatoare, în care își dezvoltă abilități esențiale pentru viață și carieră, își depășesc limitele, se conectează cu alți tineri și ajung să contribuie activ la comunitate. 

2. Descrie programul de educație non-formală în arta de a conduce LIDERII MILENIULUI TREI – LMT, fondat de MARIAN STAȘ în anul 2002, în parteneriat cu British Councul și CODECS, care a consolidat două parteneriate emblematice, cu Ministerul Educației și TENARIS Silcotub, și a înregistrat aprox. 18000 de absolvenți, consacrând paradigma peer education⁹ la nivelul adolescenților, prin dezvoltarea elevilor-traineri LMT

LIDERII MILENIULUI TREI (LMT) este un program de educație non-formală în „arta de a conduce”, inițiat și coordonat de Marian Staș (în jurul anului 2001–2002, în funcție de sursa publică) și dezvoltat, încă de la început, ca un cadru practic de formare a leadershipului la adolescenți, în școală și în comunitate.

Ce îl face distinct

• Leadership învățat prin practică, nu doar predat: LMT funcționează ca un „club / laborator” de formare, în care elevii își exersează abilități precum lucrul în echipă, comunicarea, negocierea, asumarea inițiativei și managementul proiectelor – teme care, de regulă, nu sunt abordate suficient în programa formală.
• Paradigma „peer education”: una dintre semnăturile programului este logica „elevii învață de la elevi”, prin dezvoltarea unei categorii-cheie: elevi-traineri LMT (liceeni selectați și formați astfel încât să devină, la rândul lor, facilitatori pentru colegi).

Cum arată, de regulă, parcursul de formare (modelul de funcționare)

Deși implementările pot varia între ediții/orașe, din descrierile publice ale edițiilor rezultă un traseu tipic:

1. Ateliere pentru elevi (teme de leadership, echipă, comunicare, negociere etc.). 
2. Selecția unei grupe de elevi cu potențial pentru rolul de elev-trainer. 
3. Formarea elevilor-traineri, astfel încât aceștia să poată „da mai departe” prin sesiuni livrate colegilor, în școală. 
4. Aplicare prin proiect: finalizarea formării prin inițiative/proiecte concrete, conectate la nevoi reale din școală/comunitate. 

Parteneriate și anvergură

În narațiunea publică despre LMT apar constant parteneriate instituționale și corporate, inclusiv colaborări care au devenit „ediții” recurente (ex. componenta cu Tenaris Silcotub este menționată ca parteneriat derulat pe mai mulți ani).

Programul este asociat și cu o prezență instituțională/organizatorică stabilă (Asociația/Clubul LMT). 

Rezultate și impact (în cifre, cu nuanțare corectă)

• În surse publice despre Marian Staș și LMT apar cifre de ordinul „peste 13.000 de absolvenți” (România și Republica Moldova).
• În comunicări despre ediții locale susținute de Tenaris se menționează, de exemplu, peste 2.600 de tineri formați în câteva comunități, pe parcursul mai multor ani. 

Dacă în materialele interne / prezentările programului este utilizată cifra de ~18.000 de absolvenți, ea este plauzibilă ca actualizare ulterioară (față de unele surse publice mai vechi), dar în setul de surse pe care l-am găsit acum apar mai explicit reperele „>13.000” și exemple locale (ex. >2.600). 

În esență

LMT a devenit, în timp, o școală non-formală de leadership pentru adolescenți, construită pe ideea că leadershipul se formează cel mai eficient când elevii:

• învață competențe aplicate,
• sunt puși în roluri reale,
• și, mai ales, când devin ei înșiși formatori pentru alți elevi (peer education), multiplicând cultura de leadership în școli.

3. Descrie programul de educație non-formală în arta de a conduce LIDERII MILENIULUI TREI – LMT, Școală de Joburi și Networking, Școală de Valori și Caractere, fondat de MARIAN STAȘ în anul 2002, în parteneriat cu British Councul și CODECS, care a consolidat două parteneriate emblematice, cu Ministerul Educației și TENARIS Silcotub, și a înregistrat aprox. 18000 de absolvenți, consacrând paradigma peer education la nivelul adolescenților, prin dezvoltarea elevilor-traineri LMT

Programul de educație non-formală „Liderii Mileniului Trei” (LMT) este un demers de formare în arta de a conduce destinat adolescenților, coordonat de Marian Staș și lansat în 2002, ca inițiativă construită împreună cu Fundația CODECS și în parteneriat cu British Council.

Ce este, pe scurt

LMT funcționează ca o „școală complementară” față de curriculumul formal, cu două axe asumate explicit:

• Școală de Joburi și Networking (oferă contexte reale de practică, roluri, recomandări și conexiuni);
• Școală de Valori și Caractere (lucrează intenționat cu integritatea/onestitatea, încrederea, performanța/competența și curajul acțiunii civice).

Cum e construit (modelul de parcurs)

În arhitectura sa clasică, programul este gândit pe niveluri de implicare:

1. module de leadership (în școală) + evenimente (în afara școlii);
2. voluntariat (promo, roluri de sprijin / „trainer asistent”);
3. oportunități de „job” educațional și networking în interiorul programului (ex. rolul de trainer LMT, management de proiect etc.).

Paradigma care l-a consacrat: peer education

Un element definitoriu pentru LMT este paradigma „elevii învață de la elevi” (peer education): liceenii sunt formați în avans, apoi livrează ateliere colegilor lor, pe teme rareori predate sistematic în școală (muncă în echipă, comunicare, negociere, leadership, managementul conflictelor). Practic, LMT produce și scalează o generație de „elevi-traineri”.

Parteneriatele care au dat anvergură programului

• Cu Ministerul Educației (în diferite formule instituționale de-a lungul timpului), programul apare ca fiind derulat „cu acordul” ministerului, ceea ce i-a crescut legitimitatea și replicabilitatea în școli. 
• Cu TENARIS Silcotub, LMT a devenit un program emblematic de tip comunitar/corporate-supported (în orașe precum Zalău, Călărași, Câmpina), susținut pe ediții succesive și construit în jurul aceleiași logici de leadership aplicat și peer education.

Amprenta de impact

La nivel de rezultate, LMT este prezentat ca un proiect de educație non-formală care a trecut de la „program” la brand și comunitate („#LMTînADN”), iar amploarea este sintetizată prin cifra de peste ~18.000 de absolvenți (România și Republica Moldova), menționată în prezentări publice ale lui Marian Staș. 

• Liderii Mileniului Trei®. Culisele Pilotului

În raport cu ziua de azi, când voi parcurgeți acest studiu de caz, ceea ce scriu în secțiunea curentă și ce voi scrie în următoarele secțiuni are valoare documentară-istorică, deoarece textul de față preia o parte semnificativă din litera și spiritul cărții pe care am publicat-o în 2007 (tipărită în tiraj restrâns, pentru uz intern educațional și de promovare), cu titlul Liderii Mileniului Trei® 2002-2007 − Școală de Joburi și Networking ∙ Școală de Valori și Caractere. Cu alte cuvinte, aici găsiți seminițele de leadership plantate atunci, care au dat rod douăzeci de ani mai târziu. Aici găsiți profesiunea de credință ce a definit și însoțit fără întrerupere călătoria fabuloasă a “calului troian LMT”, jalonându-i parcursul până la îndeplinirea cu succes a misiunii pentru care el a fost proiectat. Repet, ce citiți aici, acum sunt texte gândite după anul 2000 și publicate prima dată în 2007. For the record!… 

București… Zimnicea… Toplița… Roman… Timișoara… Siret… Chișinău… Zalău… Focșani… Târgoviște… Pitești… Orhei… Târgu-Mureș… Cluj-Napoca… Reghin… Târgu-Jiu… Murfatlar… Constanța… Câmpina… Urziceni… Valea Doftanei… Giurgiu… Șoldănești… Huși… Gura Humorului… Sebeș… Bârlad… Slobozia… Brăila… Galați… Râmnicu-Vâlcea… Târgu-Secuiesc… Bacău… Onești… Tulcea… Tecuci… Brezoi… Sulina… Arad… Brașov… Turnu Măgurele… Caracal… Ploiești… 

Acestea sunt o parte din comunitățile – multe la număr – de pe ambele maluri ale Prutului, unde LMT a arătat, în timp, ce poate face. Până să ajungă, în 2020-1-2-3-4-5, la peste 18000 de absolvenți, programul a generat, în primii săi 5 ani de existență, din 2002 începând, următoarea infrastructură instituțională și de resurse umane:

Pentru mine, însă, cu totul altceva este cu adevărat important să știți, direct de la sursă: anume, că un “cal troian” de calibru nuclear – cu adevărat pe măsura ferocei rezistențe la schimbare a “cetății” pe care era menit a o cuceri – a avut a fi gândit-croit-creat-testat-pus în fapt în feluri excepționale ele însele și hrănit ani la rând cu “jăratecul” celor mai tari resurse pe care am fost eu în stare să le pun la treabă, de la Puterea Conexiunilor, la Conexiunile Puterii… (Aproape) nimic nu a fost ordinar în acest fantastic joc cu mărgele de sticlă. În schimb. (aproape) totul a fost extraordinar: oameni, contexte, curaj, cunoaștere, învățare. (Aproape) totul a fost de cea mai înaltă clasă – altminteri, mai devreme sau mai târziu, strategia mea ar fi eșuat, mediocru. În schimb, guess what!... 😉, strategia mea nu a eșuat, jocul cu mărgele de sticlă Liderii Mileniului Trei® îndeplinindu-și, strălucit, menirea.

Iată o fotografie, făcută pe 1 februarie 2002:

Persoanele sunt următoarele (de la stânga la dreapta): subsemnatul, atunci preşedintele Fundaţiei CODECS pentru Leadership; E.S. Richard Ralph, atunci ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti; Anca-Maria Harasim, atunci director executiv al AmCham Romania (şi membră a Consiliului Director al Fundaţiei CODECS); Stephan Roman, atunci directorul regional British Council Romania; Jane Buckely, atunci directorul executiv al Changemakers, organizaţie neguvernamentală parteneră din Marea Britanie; Cătălin-Adrian Ionescu, atunci preşedintele-director general al CODECS S.A.

Fotografia are, într-un anume sens, valoare istorică, de certificat de naştere pentru ceea ce înseamnă programul LMT: echipa din imagine reprezintă nucleul decizional al primilor săi paşi în lume. În seara zilei de 1 februarie 2002, în prezenţa ambasadorului britanic la Bucureşti, directorul British Council Romania marca în mod oficial – printr-un cocktail la reşedinţa sa, oferit în onoarea tuturor celor care contribuiseră la pregătirea fazei-pilot – apariţia Programului LMT. Pe 11 februarie 2002, ora 11, la Colegiul Naţional ″Mihai Viteazul″ din Bucureşti –  în aceeaşi companie prestigioasă, la care s-au adăugat alţi coechipieri dragi din British Council şi CODECS – lansam formal programul, printr-o oră deschisă pe care eu am susţinut-o cu una din grupele de elevi înscrişi în modulul LMT #6 (″De la complexitate la schimbare″ − concept central: relaţia dintre management şi leadership).

Citesc paragraful anterior: totul sună atât de simplu, parcă revoltător de simplu!… Şi, totuşi, lucrurile au stat un pic altfel!… O vorbă de duh pe care am auzit-o prima oară la Şcoala Kennedy mi-a rămas întipărită precum arsura fierului roşu în carne: He, who fails to prepare, prepares to fail!… Pregătirea lansării Programului LMT a început cu aproape un an şi jumătate înainte de 11 februarie 2002, răstimp în care s-au petrecut mai multe lucruri frumoase, descrise succint în tabelul de mai jos.

Tabelul 1. LMT: sinopticul activităţilor principale de pregătire a Programului

La alegerea liceelor invitate să participe în pilot am avut în vedere următoarele criterii principale:

• Valoarea şcolii, atestată de calitatea rezultatelor produse în timp
• Reputaţia profesională a managementului (directori; directori adjuncţi), corelată cu deschiderea spre nou şi capacitatea de a oferi feedback constructiv pe timpul pilotului
• Reprezentativitatea unităţii şcolare în peisajul comunităţii locale; acest criteriu a fost deosebit de important, el constituind baza calităţii de formator de opinie credibil, a cărui recomandare este luată în considerare de elevi şi părinţi⁷  
• Relaţia personală, de cunoaştere şi respect reciproc, între diverşii participanţi în fazele iniţiale ale planificării pilotului (de exemplu, între absolvenţi ai liceelor şi foşti sau actuali profesori), care a generat încrederea că pilotul se poate derula pe un teren propice evaluării sale cât mai corecte.

Decizia asupra numărului liceelor şi grupelor de elevi participante în pilot a luat în considerare şi resursele iniţiale la dispoziţie (bani; timp; traineri), criteriul principal urmărit fiind – înainte de prezenţa în cât mai multe şcoli – cel al calităţii cât mai bune a actului educaţional desfăşurat în sălile de clasă.

Din opt module ale Programului, le-am pilotat pe cele descrise în tabelul 2.

Tabelul 2. LMT: Modulele pilotate (descriere succintă)

Pilotul LMT a inclus două feedback-uri (intermediar şi final), primite de la beneficiarii direcţi, elevii. Prezint, în sinteză, datele caracteristice ale fiecărui feedback, sub forma unor profiluri la nivelul întregului pilot.

Feedback-ul intermediar

În perioada 09-16.03.02, elevii participanţi au evaluat: conţinutul modulelor de curs; stilul de lucru în clasă; prestaţia trainerilor până la acel moment. De asemenea, participanţilor li s-a cerut să se pronunţe cu privire la numărul optim de elevi într-o grupă de studiu.

Au rezultat următoarele concluzii:

1. Aşteptările iniţiale, generate de caracterul inedit al unui Program cu profil de leadership, sunt confirmate în foarte mare măsură.
2. Impactul Programului este pozitiv, concluzia fiind consolidată prin numărul mare de comentarii în format liber, cu conţinut apreciativ şi încurajator faţă de chestiunile supuse evaluării.
3. Marea majoritate a respondenţilor apreciază caracterul practic şi util al şedinţelor, stilul de lucru dinamic şi interactiv, şi experienţa profesio-nală diversă a trainerilor (practic, toţi şi-au căpătat statutul de model din partea elevilor).
4. Participanţii au exprimat o preferinţă dominantă pentru  grupe  de câte 20 elevi (36.6%). Procentul cumulat al celor care ar prefera să lucreze în grupe de 20-24 elevi este de 61.7%.

Documentul conţinând profilul întregului Program după procesarea tuturor evaluărilor intermediare a fost transmis conducerilor liceelor participante în pilot, însoţit de rezultatele evaluării din unitatea şcolară respectivă. 

Pilotarea programului a continuat după vacanţa elevilor, începând cu data de 25.03.2002.

Feedback-ul final

Am solicitat al doilea feedback în cursul lunilor aprile-mai 2002, odată cu încheierea  pilotului. Acesta a conţinut atât aspecte cuantificate numeric (1 – valoare minimă; 5 – valoare maximă), cât şi comentarii în format liber. Secţiunile următoare sintetizează rezultatele, la nivelul întregului pilot.

Evaluări numerice

Sistemul de monitorizare a pilotului a conţinut un singur parametru: gradul de interes al elevilor faţă de Program (%), măsurat prin raportul dintre numărul participanţilor cărora li s-au acordat certificate de absolvire a modulelor parcurse (352) şi numărul elevilor înscrişi iniţial în pilot (398). Am optat pentru acest parametru deoarece prezenţa în Program nu a fost obligatorie. Am apreciat, prin urmare, că participarea constantă a oricărui elev ar fi trebuit să aibă, drept resort principal, interesul faţă de un fapt educaţional nou, eventual util, care merită, înainte de orice, alocarea săptămânală a unei ore şi jumătate din timpul personal pentru încă o activitate extracuriculară.

În patru valori numerice, pilotul Programului ″Liderii Mileniului Trei″® a fost evaluat de elevii participanţi astfel:

1. Grad de interes (definit anterior) …………………………………………………………………… 88,44%
2. Calificativ general acordat MODULELOR (maxim: 5) …………………………………………….. 4,56
3. Calificativ general acordat TRAINERILOR …………………………………………………………….. 4,81
4. Calificativ general acordat modulelor, în raport cu gradul de satisfacere a

      PREFERINŢELOR şi AŞTEPTĂRILOR personale ……………………………………………………….. 4,55

Concluzii

Analiza feedback-urilor ne-a condus la formularea următoarelor concluzii principale:

• Tema educaţiei în arta de a conduce este, în mod cert, oportună şi generează interes în peisajul educaţional preuniver-sitar actual

1. 1. În cea mai mare măsură, modulele de curs au fost primite bine de elevi, dovedindu-se corect proiectate şi livrate pe durata semestrului de probă
   2. Prezenţa şi prestaţia trainerilor au constituit – împreună cu noutatea ideii de educaţie în leadership – ingredientele-cheie ale succesului pilotului; fără excepţie, reacţiile primite din partea elevilor (evaluări; discuţii informale; mail-uri transmise pe durata pilotului) documentează relaţiile excelente, în multe cazuri de prietenie genuină, create între tinerii liceeni şi trainerii CODECS – cei din urmă căpătându-şi statutul de modele profesionale faţă de cei dintâi
   3. În legătură cu preferinţele şi aşteptările participanţilor, majoritatea covârşitoare a comentariilor au un numitor comun, de genul ″nu mă aşteptam la sesiuni atât de interesante, interactive, deschise comunicării″ etc. Surpriza principală (plăcută, de altminteri!) a venit, în esenţă, atât din CE, cât şi din CUM s-a învăţat în modulele pilotate (învăţare experienţial-comportamentală, sensibil diferită de învăţarea cognitiv-raţională – bazată pe formule, algoritmi, teoreme, în general pe acumulare de cunoştinţe – exersată zilnic la şcoală). Prin urmare, constantele de timp de învăţare au trebuit explicate şi ajustate în mod corespunzător

• Desfăşurarea pilotului a confirmat, prin forţa realităţii, ipoteza iniţială a demersului nostru: un program de leadership pentru liceeni este necesar şi, livrat profesional, poartă cu sine premisele unei schimbări graduale de paradigmă în modelul educaţional preuniversitar actual.

[…]

″Gaudeamus, igitur!…″

În data de 11 februarie 2002, am adresat o scrisoare tinerilor coechipieri liceeni, beneficiarii direcţi ai proiectului, în care le solicitam următorul tip de implicare:

″În următoarele luni ale acestui semestru vom pilota împreună Programul nostru, urmărind două obiective importante. Întâi de toate, vrem să vedem, pur şi simplu, dacă vă place, dacă vă este folositor şi, deci, dacă… merită să continuăm!  În al doilea rând, vrem să vedem cum putem îmbunătăţi întregul Program. Vă vom transmite fişe de evaluare, pentru a primi feedback de la voi atât despre suportul de curs, cât şi despre prestaţia noastră la clasă. În acelaşi timp, vă invit să vă pronunţaţi critic ori de câte ori credeţi de cuviinţă: ideile şi sugestiile culese de la voi sunt cel mai eficient mod de a vă oferi un produs educaţional cât mai aproape de nevoile voastre reale. Raportul de evaluare final al fazei-pilot a Programului va include cele mai semnificative recomandări ale voastre.″

Este exact ceea au făcut elevii, cu dăruire şi veritabil profesionalism – sutele de fişe de evaluare completate şi zecile de mesaje primite pe e-mail stau mărturie în acest sens.

Ne-am bucurat, aşadar, să constatăm succesul fazei-pilot a Programului LMT, în raport cu obiectivele stabilite iniţial. Contribuţia determinantă la obţinerea acestui rezultat remarcabil are două sorginţi distincte, ce trebuie menţionate ca atare:

• înainte de orice, a fost miracolul ″stării de graţie″ din sălile de curs, creat prin efortul comun superb al liceenilor, cărora le revine meritul principal, împreună cu fiecare trainer în parte; 
• a doua sursă a fost dată de sprijinul direct al conducerilor liceelor invitate în pilot (directori; directori adjuncţi; profesori), a căror implicare s-a simţit benefic: au salutat ideea iniţială şi au susţinut-o permanent, cu competenţă şi tact; au participat, atunci când au considerat de cuviinţă, la sesiunile modulelor pilotate; au oferit feedback şi sugestii de îmbunătăţire a Programului; au încurajat interacţiunea eficientă între elevi şi traineri, în spaţiul educaţional din zona proprie de responsabilitate; au transmis în exterior un mesaj onest şi corect privind valenţele şi valoarea pe care acest Program le adaugă educaţiei preuniversitare completând, armonios şi pragmatic, modelul existent la ora actuală.

Aşa a început Programul LMT, în 2002. 

• “Calul Troian” Liderii Mileniului Trei®. Outputs. Outcome

Output #1: Brandul

În anii de prezenţă pe piaţa educaţiei non-formale din România, ″Liderii Mileniului Trei″® şi-a câştigat statutul de brand caracterizat prin calitate, bună reputaţie şi profesionalism al derulării sale în şcoli pe un model de ″business non-profit″, capitalizând inteligent pe textura sa intrinsecă – cea de program de educaţie alternativă în arta de a conduce – pentru a deveni manifestarea de facto a unei polarităţi yin-yang⁸ cu valoare pedagogică de excepţie:

• Valenţa yang, ″de foc″, este următoarea: ″Liderii Mileniului Trei″® − Şcoală de Joburi şi Networking. Programul LMT oferă (elevilor, studenţilor şi profesorilor în primul rând) oportunităţi de dezvoltare profesională ca manageri de program şi traineri (formatori), reprezentând o platformă de recomandare credibilă pentru alte trasee de carieră ale cursanţilor noştri
• Valenţa yin, ″de apă″, este următoarea: ″Liderii Mileniului Trei″® − Şcoală de Valori şi Caractere. Prin acest program creştem împreună, învăţând să ne cunoaştem mai bine potenţialul de dezvoltare umană şi profesională. Ne educăm Caracterele cultivând următoarele Valori: încrederea; onestitatea; competenţa; performanţa; curajul acţiunii civice.

Output #2: Echipa Instituţională

It takes a village to raise a child − proverbul spune că ″este nevoie de un sat întreg pentru ca un copil să crească″, iar ″copilul LMT″ nu face excepţie, probând forţa colosală a unui proces de creştere organică având ca ingredient primordial lucrul eficient într-o echipă complexă alcătuită din foarte mulţi actori instituţionali. Zecile de localități și sutele de unități școlare în care “calul troian” LMT a fost prezent probează, prin ele însele, validitatea demersului nostru.

Output #3. Elevii-Traineri

It takes a village to raise a child… Acelaşi proverb se aplică, în acest caz, astfel: în primii cinci ani de existență, peste 5000 de elevi au absolvit module LMT; dintre aceştia, 17 au devenit, la rândul lor, traineri LMT lucrând nemijlocit cu colegi de generaţie (″peer education″) sau cu elevi de gimnaziu, pe baza unui contract încheiat cu Fundaţia CODECS pentru Leadership. Elevii-traineri primesc un salariu pentru munca prestată, iar politica de salarizare gândită pentru categoria de vârstă căreia aparţin (16 ani împliniţi, conform legii) are ca obiectiv creşterea lor umană şi profesională. Existenţa elevilor-traineri reprezintă, în opinia noastră, de departe proba cea mai relevantă a viabilităţii Programului LMT, fapt pentru care ″numărul de elevi-traineri activi″ este indicatorul de bază de monitorizare a programului. Această opţiune strategică de dezvoltare a resursei umane de training îşi are materializarea în noul modul 8 al Programului LMT (″Vreau să fiu trainer!″), oferit elevilor începând cu vara anului 2006.

Output #4: Profesorii-Formatori

În timp, Programul LMT a devenit o opţiune viabilă de dezvoltare profesională şi pentru profesori, oferind acestora oportunitatea de a deveni formatori LMT. Existenţa profesorilor-formatori este încă un rezultat-forte ce atestă viabilitatea acestui proiect educaţional, fapt pentru care ″numărul de profesori-formatori activi″ este al doilea indicator de bază de monitorizare a programului. Această opţiune strategică de dezvoltare a resursei umane de training îşi are materializarea în cursul de formare de formatori LMT în sistem IDD, oferit profesorilor şi studenţilor în parteneriat cu Casa Corpului Didactic a Municipiului Bucureşti¹⁰, începând cu luna ianuarie 2006. 

Outcome STRATEGIC: ″Şcoala pe bune″ (atenție: TEXT PUBLICAT în 2007!…)

Am proiectat şi pus în fapt ″jocul cu mărgele de sticlă LMT″ cu următoarea viziune explicită în gând: transformarea Şcolii ca sistem în România. În acest proces denumit ″Şcoala pe bune″ − menit să conducă la articularea unui sistem educaţional autentic, care cultivă valori, foloseşte şi place − Programul LMT are dublu rol: 

• oferă o realitate educaţională alternativă viabilă, cu dominante centrate pe deprinderi şi, mai ales, atitudini; da, folosim verbul a şti, acumulând cunoştinţe legate de leadership în proporţie de aprox. 25-30%; dar, mai ales, învăţăm să aplicăm cunoştinţele căpătate, folosind verbul a face cam 40-50% din timp; şi, mai ales, învăţăm să devenim pornind de la ceea ce facem, lăsând timp şi spaţiu de reflecţie pentru a conjuga intens verbul a fi
• legitimează prezenţa noastră ca interlocutori avizaţi în conversaţia de leadership transformaţional menită să ofere Şcolii un model pro-activ, în acord cu timpul prezent şi viitor, istoric, al României europene.

• Finis Coronat Opus. Lecția “curajului social”

Așadar, 2007:

“Repet: am pornit Programul LMT, în gând explicit cu viziunea transformării Şcolii ca sistem în România. Proiectând şi punând în fapt modelul de bune practici educaţionale ″Liderii Mileniului Trei″®, am învăţat şi suntem pregătiţi să abordăm procesul schimbării profunde a sistemului educaţional, printr-un complex exerciţiu de leadership transformaţional: ŞCOALA PE BUNE înseamnă IEȘIREA ROMÂNIEI DIN MEDIOCRITATE.”

Tare, sau ce?!… 😉

Rollo May¹² (1909-1994) este creatorul psihoterapiei existențiale¹³ și, împreună cu Abraham Maslow¹⁴ și Carl Rogers¹⁵, al psihologiei umaniste¹⁶. În 1975, Rollo May publică volumul de eseuri The Courage to Create¹⁷, în care definește curajul social, astfel:

″[social courage] is the courage to relate to other human beings, the capacity to risk one’s self in the hope of achieving meaningful intimacy. It is the courage to invest one’s self over a period of time in a relationship that will demand an increasing openness. Intimacy requires courage because risk is inescapable. We cannot know at the outset how the relationship will affect us. Like a chemical mixture, if one of us is changed, both of us will be. Will we grow in self-actualization, or will it destroy us? The one thing we can be certain of is that if we let ourselves fully into the relationship for good or evil, we will not come out unaffected.″

″[curajul social] este curajul de a relaţiona cu alte fiinţe umane, capacitatea de a ne risca sinele propriu în speranţa câştigării unei apropieri semnificative. Este curajul de a ne investi sinele propriu, pe o anumită de timp, într-o relaţie care ne va cere o deschidere din ce în ce mai mare. Apropierea cere curaj, deoarece riscul este inevitabil. Nu putem şti de la început cum ne va afecta această relaţie. Asemenea unui amestec chimic, dacă unul dintre noi se schimbă, atunci amândoi ne vom schimba. Vom creşte oare, devenind mai buni, sau relaţia ne va distruge? Singurul lucru de care putem fi siguri este că dacă ne lăsăm absorbiţi complet în această relaţie, la bine sau la rău, cu certitudine nu vom ieşi din ea cei care am fost la început.″

“Calul troian″ Liderii Mileniului Trei″® a însemnat – așa cum am decriptat in extenso aici – o fabuloasă aventură umană, în care clipă de clipă am trăit bucuria intensă a ″curajului social″, în sensul definit de May, menit să determine schimbarea paradigmei Educației în România, având drept cheie de boltă corect definită acțiunea de politici publice centrată pe comutarea arhitecturilor curriculare preuniversitare de la cele centralizate, de secol XIX-XX (“curriculum oferit de MINISTER”); la cele subsidiarizate, de secol XXI (“curriculum oferit de ȘCOALĂ”). O.M.E.C. 4444 din 1 iulie 2025¹⁸ consfințește și consacră clipa de grație a acestei schimbări istorice de paradigmă.

Ca întotdeauna, timpul va proba.

_________________________

¹ https://ro.wikipedia.org/wiki/Sun_Tzu

² https://humanitas.ro/humanitas/carte/arta-razboiului-sun-zi

³ https://ro.wikipedia.org/wiki/Calul_troian

⁴ https://www.edu.ro/pilotare_planuri_cadru_liceu

⁵ https://www.targulcartii.ro/hermann-hesse/jocul-cu-margele-de-sticla

⁶ https://adevarul.ro/tag/liderii%20mileniului%20trei

⁷  Voi da doar două exemple relevante, dar raţionamentul este valabil pentru toate liceele invitate în pilot. În municipiile Râmnicu-Vâlcea şi Câmpina, colegiile naţionale ″Alexandru Lahovari″ şi ″Nicolae Grigorescu″ înseamnă repere consacrate ale prestigiului clădit în timp, prin efort intens răsplătit de rezultate remarcabile, recunoscute naţional şi internaţional. Ca urmare, verdictul dat în astfel de unităţi şcolare are statut de referinţă (contribuind la formarea opiniei publice, pro sau contra) pentru oportunitatea şi calitatea oricărui produs educaţional oferit în acest gen de licee – în particular pentru Programul LMT.

⁸ http://en.wikipedia.org/wiki/Yin_and_yang

⁹ http://www.fastforward.org.uk/peer-education/

¹⁰  www.ccdbucuresti.org

¹¹ v., de ex., https://www.forbes.com/councils/forbescoachescouncil/2024/08/13/transformational-leadership-the-how-and-why/ 

¹² https://www.rollomay.net/#:~:text=Rollo%20May%20was%20the%20influential,Abraham%20Maslow%20and%20Carl%20Rogers.

¹³ https://www.psychologytoday.com/us/therapy-types/existential-therapy

¹⁴ https://en.wikipedia.org/wiki/Abraham_Maslow

¹⁵ https://en.wikipedia.org/wiki/Carl_Rogers

¹⁶ https://www.britannica.com/science/humanistic-psychology

¹⁷ https://www.psychologytoday.com/us/blog/one-among-many/201602/rollo-may-and-the-courage-create

¹⁸ https://www.edu.ro/press_rel_75_2025?fbclid=IwY2xjawPLYO9leHRuA2FlbQIxMABicmlkETFMak1uMm9YR2kxaUFtakowc3J0YwZhcHBfaWQQMjIyMDM5MTc4ODIwMDg5MgABHo3zWFf6tqd6XGclUfmMC6sLWOLeGXm7LJgGvaq2E5MuILxr3aPd-TPhN5e__aem_yBYvcGJKGu38UPS-QA9uxw