


Majoritatea tinerilor din România consideră că bursa studențească ar trebui să acopere integral cheltuielile de trai ale unui student, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, reprezentativ la nivel național pentru populația cu vârste între 18 și 35 de ani.
Conform datelor cercetării, 57,3% dintre respondenți sunt de părere că o bursă ar trebui să acopere toate costurile unui student, inclusiv cazarea, hrana și transportul. În schimb, 40,8% cred că bursa ar trebui să acopere doar o parte dintre aceste cheltuieli, iar 1,8% dintre participanți au declarat că nu știu sau nu au dorit să răspundă.
Întrebați care este cea mai mare problemă cu care se confruntă studenții din România, cei mai mulți tineri au indicat costul cazării sau al chiriei. Astfel, 31,2% dintre respondenți consideră că acesta este principalul obstacol pentru studenți.
Pe locul al doilea se află nevoia de a lucra pentru a-și acoperi cheltuielile, menționată de 26,7% dintre participanții la sondaj. Alte dificultăți indicate sunt:
– taxele universitare: 15,1%
– costurile pentru hrană și produse de bază: 11,7%
– cheltuielile pentru materiale și echipamente de studiu: 6,3%
– costul transportului: 2,5%.
De asemenea, 2,4% dintre respondenți au menționat alte dificultăți, iar 4,1% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.
Tinerii consideră că sprijinul financiar pentru cazare ar fi cea mai eficientă măsură pentru a-i ajuta pe studenți să își continue studiile universitare. Această opțiune a fost indicată de 27,2% dintre cei chestionați.
Alte măsuri considerate importante sunt:
– burse mai mari: 25,3%
– stagii plătite sau joburi part-time în cadrul facultății: 24,7%
– un program de cursuri și examene mai flexibil: 5,5%
– sprijin pentru costurile cu hrana (de exemplu, tichete de masă): 5,3%
– transport public gratuit: 4,1%
– mentorat și consiliere profesională: 3,3%.
Un procent de 1,7% dintre respondenți au indicat alte soluții, iar 2,9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea grupului Greens/EFA din Parlamentul European, în perioada 20 octombrie – 5 noiembrie 2025. Cercetarea s-a desfășurat prin interviuri telefonice (metoda CATI) pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta între 18 și 35 de ani. Marja maximă de eroare este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%.