Închide
Nu au trecut decât trei săptămâni de școală și juniorii dau deja semne de oboseală: că parcă-i doare capul, că-i doare-n gât, că burtica, în fine, un arsenal întreg de simptome dezvoltat să lupte cu oboseala generată de rezistența la presiunea pusă de școală, părinți sau de societate. Da, vorbim de ceea ce li se întâmplă și adulților: burnout!
Despre burnoutul adulților se vorbește destul de mult în spațiul public, dar prea puțin despre ce li se întîmplă copiilor, care sunt înrolați într-un program școlar supraîncărcat din start și aglomerat de multiple activități extracurriculare.
Părinții „campioni” sau cei care chiar se gândesc că procedează corect bagă copii într-un program spartan, că deh, trebuie să ajungă cetățeni impecabili, nu mai contează cu ce cost.
Du-l la pian, apoi la fotbal, baschet sau volei, urmează meditațiile la matematică, la română, fizică… acasă îi așteaptă de terminat temele colhoznice și uite cum ziua pare să aibă 25 de ore.
Nu e un articol despre a ne plânge de curriculumul de azi sau modul în care fac astăzi copiii noștri școală, e doar un semnal de alarmă despre o patologie nouă – burnoutul copiilor.
Burnoutul copiilor: O problemă reală
În ultimii ani, burnoutul a căpătat din ce în ce mai multă atenție în discuțiile despre sănătatea mentală, iar nu doar adulții sunt afectați.
Un fenomen emergent, burnoutul la copii, a început să atragă preocuparea experților și părinților. Această stare de epuizare fizică și emoțională apare adesea ca rezultat al presiunilor externe, fie că vorbim despre școală, sport sau alte activități extracurriculare.
Studii recente sugerează că burnoutul la copii este strâns legat de așteptările ridicate din partea părinților, profesorilor și a societății.
Aceste așteptări pot duce la o încărcare excesivă de activități, care, combinate cu lipsa timpului liber, pot provoca stres și epuizare.
Dr. Michael Artis, psihiatru pediatric la Child Mind Institute, afirmă: „Presiunea de a excela academic, dar și implicarea în activități sportive sau artistice, poate uza repede resursele emoționale ale unui copil.” (Artis, M. (2019). The Impact of Childhood Stress on Long-Term Health, Child Mind Institute).
Cercetările realizate de Universitatea din California au arătat că un număr semnificativ de elevi experimentează simptome de burnout. Potrivit unei analize realizate de American Psychological Association, 34% dintre adolescenți afirmă că se simt copleșiți de sarcinile școlare.
Dr. Randi W. Hutter Epstein, expert în educația copiilor, scrie în cartea sa Aroused: The History of Hormones and How They Control Just About Everything că „copiii care se confruntă cu stres academic crescut pot dezvolta probleme de sănătate fizică pe termen lung.”
Alinan Focus Sirop este o combinație de vitamine din complexul B și magneziu sub formă de săruri ușor absorbabile, care ajută la bună funcționare a sistemului nervos.
Burnoutul la copii și adolescenți în România este un fenomen în creștere, influențat în mare parte de presiunea școlară, așteptările părinților și condițiile socio-economice dificile, mai ales în mediul rural.
Conform unei analize publicate pe Digital Clinics, copiii și adolescenții se confruntă cu o epuizare emoțională manifestată prin iritabilitate, anxietate, depresie și retragere socială, cauzate de așteptările excesive de performanță și suprasolicitarea prin activități școlare și extrașcolare.
În mediul rural, conform World Vision România, dificultățile financiare și lipsa perspectivelor determină abandonul școlar încă de la vârsta de 13 ani, ceea ce poate genera stres și burnout pentru tinerii aflați sub aceste presiuni.
Aproximativ jumătate dintre liceeni petrec mai mult de o oră pe zi doar pentru a ajunge la școală, iar mulți sunt implicați în activități lucrative, ceea ce adaugă stres suplimentar.
Deși cercetările referitoare la burnoutul copiilor din România sunt încă limitate, experții subliniază că acest sindrom la adolescenți rezultă din presiunea constantă de a excela și din neconcordanța dintre dorințele lor interioare și așteptările sociale.
Totodată, la nivelul întregii populații active din România, burnoutul profesional este o problemă majoră, ceea ce ar putea crea un mediu familial și social care agravează stresul copiilor, mai ales în familiile cu dificultăți economice și cu părinți stresați
Pentru a avea o opinie de la firul ierbii am apelat la opinia unui psihoterapeut pediatru, Mircea Radu, consilier școlar la Little London Internațional Academy și Directorul Centrului de Servicii Psihologice Resilient Mind Center.
Mircea Radu, Director al Centrului de Servicii Psihologice
În studiile despre burnout se evidențiază că acest fenomen se manifestă atunci când resursele psihice ale unei persoane sunt epuizate din cauza cerințelor excesive, în timp ce sprijinul social și profesional este insuficient. Atunci când discutăm despre burnoutul la copii, este important să avem în vedere câteva aspecte esențiale:
Solicitările multiple și diverse în mediul copilului
Copiii se confruntă, simultan, cu cerințe din mediul școlar (teme, examene, presiuni sociale), familiale (așteptările părinților, responsabilități) și social (relații cu colegii, adaptare). Atunci când aceste solicitări sunt mari și variate, ele pot consuma resursele copilului.
Resurse limitate
Resursele copilului sunt interne (reziliență, capacități cognitive, autoreglare emoțională) și externe (sprijin familial, mediu pozitiv, suport școlar). Când aceste resurse sunt insuficiente pentru a face față solicitărilor cumulative, riscul de epuizare crește.
Când copilul „forțează” în continuare
Chiar dacă se simte epuizat, copilul poate încerca să mențină ritmul, să facă față temelor, să participe la activități și să respecte așteptările. Totuși, dacă epuizarea internă persistă și nu mai există factori protectori care să atenueze situația, apare burnout-ul: lipsa de motivație, comportamente de retragere emoțională, stres cronic și scăderea performanței.
Rolul factorilor de protecție
Factorii de protecție sunt cei care pot preveni instalarea sindromului de burnout: sprijin social (familie, prieteni, profesori), un mediu stabil, timp pentru regenerare și intervenții psihologice. Absenta acestor factori crește riscul de burnout, ceea ce confirmă constatările din articol, care subliniază că sprijinul social și mediul de lucru sunt predictori importanți ai acestui sindrom.
Importanța evaluării potențialului și resurselor înainte de stabilirea obiectivelor
În acest context, devine esențial ca, înainte de a impune obiective terapeutice sau educaționale copilului, să evaluăm potențialul său—nivelul cognitiv, capacitatea emoțională de a face față stresului și mecanismele de adaptare disponibile. Stabilirea de obiective care depășesc nivelul real al resurselor copilului poate conduce la o stare de suprasolicitare, ajungând până la burnout.
La Resilient Mind Center, promovăm o abordare responsabilă: nu impunem obiective arbitrare, ci ne bazăm pe un diagnostic adecvat al capacităților individuale și construim progresiv spre dezvoltare, protejând copilul de suprasolicitare.
Burnoutul copiilor este o problemă serioasă, dar cu sprijinul și înțelegerea părinților, aceasta poate fi prevenită.
Educarea părinților cu privire la semnele și cauzele burnoutului este crucială pentru a asigura o copilărie sănătoasă și echilibrată.
Este datoria noastră să le fim alături micuților noștri în aceste momente dificile, ajutându-i să navigheze provocările vieții fără a se simți copleșiți.
Rubrica Sănătate de Nota 10 este prezentată de platforma Doctorulexplică.ro
De la „pui de somn” la dormit pe bancă: somnul, esențial pentru copii. Dar pentru adulți?