fbpx

Bullying-ul: ce este și cum îl putem preveni?

de Iulia Radu, consilier școlar  bullying-ul

 

Bullying-ul a ajuns să fie un termen foarte popular și vehiculat în societatea de astăzi. Însă este foarte important să avem informații cât mai clare despre acest fenomen,  pentru a-l stopa și gestiona astfel încât să scadă rata incidentelor. În prezent, statistica și cercetările ne spun că unul din cinci copii suferă de bullying în școală, existând bineînțeles efecte pe termen lung.

Un aspect foarte important este acela că bullying-ul poate avea loc între copii de aceeași vârstă, cu vârste diferite sau între adulți și copii sau adulți cu adulți. De regulă, termenul ne duce cu gândul la copii și școală, însă există numeroase cazuri de hărțuire și abuz între adulți la locul de muncă sau în alte medii  sociale.

Unul dintre factorii pentru care persoanele ajung să fie implicate în bullying, fie ca agresor fie ca victimă a hărțuirii, este că au un istoric care le predispune la astfel de situații. În cele mai multe cazuri, tinerii care devin agresori au fost agresați la rândul lor în școală sau provin din familii unde există violență și agresivitate. În cazul tinerilor victimă, de asemenea există un istoric în care au existat abuzuri: fizice, emoționale sau verbale.

Diferența între victimă și agresor este modalitatea de reacție la situație. Pentru anumite persoane, abuzul ca și experiență traumatică a condus la mecanismul de apărare de tip luptă, ajungând să agreseze persoane vulnerabile pentru a se asigura că nu vor mai fi rănite și pentru a recăpăta controlul.

Pentru alte persoane, experiența traumatică a condus la înghețul reacției, neputând răspunde agresiunii altei persoane, ajung în situație de a încasa ce vine din exterior, simțind că nu au putere să se apere. Mecanismul de apărare fiind de îngheț.

Așadar ambele persoane implicate au o bază emoțională fragilă și au nevoie de ajutorul celor din jur pentru a se schimba situația.

În 2014,  Centers for Disease Control and Department of Education, a lansat prima definiție legală a bullying-ului. Aceasta include trei elemente esențiale pentru a identifica acest fenomen:

  • Comportament agresiv nedorit 
  • Dezechilibru de putere între persoane
  • Probabilitate mare de repetare a comportamentelor de intimidare

Este important de știut că acest fenomen are loc între mai multe persoane și are un efect negativ asupra tuturor celor implicați. Atât asupra celui care este hărțuit (victima) cât și asupra celui care hărțuiește (agresor) și asupra celor care asistă (observatori).

Tipuri de bullying:

    1. Bullying fizic – este cel mai ușor de observat și i se dă cea mai mare atenție în școală. Are loc atunci când copiii vor să obțină putere și control asupra altei persoane folosind forța fizică. Exemple pentru acesta sunt: loviturile, bătăile, împinsul, plesnitul, pus piedică și orice alt comportament de atac fizic.
  • Bullying verbal Autorii agresiunii verbale folosesc cuvinte, afirmații și porecle pentru a câștiga putere și control asupra unei ținte. De obicei, agresorii verbali vor folosi insulte neîncetate pentru a micșora, a înjosi și a răni o altă persoană. Își aleg țintele în funcție de modul în care arată, acționează sau se comportă. De asemenea, este obișnuit ca agresorii verbali să vizeze copiii cu nevoi speciale.

Hărțuirea verbală este adesea foarte dificil de identificat, deoarece atacurile apar aproape întotdeauna când adulții nu sunt în jur. Drept urmare,avem deseori parte de situația în care cuvântul unei persoane este împotriva cuvântului celeilalte persoane. În plus, mulți adulți consideră că lucrurile pe care le spun copiii nu afectează în mod semnificativ pe ceilalți. Drept urmare, ei spun de obicei victimei agresiunii să „o ignore”. Dar agresiunea verbală ar trebui luată în serios.

  1. Bullying relațional – acest tip de hărțuire trece de regulă neobservată de părinți și profesori. Denumită uneori agresiune emoțională, acest tip de hărțuire este o manipulare socială în care tinerii și adolescenții încearcă să își rănească colegii sau să le saboteze poziția socială. Acest efect are loc prin răspândirea zvonurilor, manipularea situațiilor și transmiterea de informații intime despre persoana hărțuită. Scopul unui agresor relațional este să își stabilească o poziție socială agresând altă persoană. În general, fetele tind să folosească acest tip de bullying mai mult decât băieții, în special în perioada de gimnaziu.
  2. Cyberbullying – este atunci când un copil sau un adolescent folosește tehnologia pentru a hărțui, amenința, jena o altă persoană. Printre exemple de hărțuire cibernetică sunt: postare de imagini dăunătoare, mesaje amenințătoare, promovarea unor informații personale, jigniri realizate în mediul online. În prezent, acest tip de hărțuire este în creștere, motivul fiind folosirea pentru un timp îndelungat a device-urilor și riscul mai mic de a exista consecințe. Agresorul spune sau face lucruri pe care nu avea curaj să le facă față în față, în schimb tehnologia îl face să se simtă acoperit, anonim și mai în siguranță.
  3. Hărțuirea sexuală – constă în acțiune repetată, dăunătoare și umilitoare care vizează o persoană din punct de vedere sexual. Exemplele includ: apeluri sexuale, comentarii grosolane, gesturi vulgare, atingeri neinvitate, propuneri sexuale și materiale pornografice.

Ce putem face pentru a preveni bullying-ul?

  • În primul rând, este necesar suportul oferit tuturor tinerilor implicați (agresor, victimă și observatori).
  • Informarea despre acest fenomen pentru a acorda atenția necesară situației
  • Colaborarea întregii comunității în vederea realizării unui plan de acțiune (școală, părinți, elevi)
  • Discutarea în cadrul orelor de la școală despre acest fenomen
  • Implicarea părinților înainte ca o situație să degenereze
  • Stabilirea unor consecințe menite să susțină elevii (consiliere psihologică, discuții, manifestarea empatiei, încurajarea grupului la atitudini de acceptare, susținere și respect)
  • Stabilirea unor reguli și limite clare valabile pentru toate persoanele implicate în școală
  • Implicarea activă a elevilor în combaterea bullying-ului

În urma unor cercetări, elevii au raportat că cele mai utile lucruri pe care le pot face profesorii sunt: „ascultați-l pe elev, verificați ulterior pentru a vedea dacă agresiunea s-a oprit și oferiți empatie și suport elevului”.

Elevii au raportat că cele mai dăunătoare lucruri pe care le pot face profesorii sunt: „​​spuneți elevului să rezolve singuri problema, spuneți elevului că agresiunea nu s-ar întâmpla dacă ar acționa diferit, ar ignora ce se întâmplă sau spuneți-i să înceteze agresiunea”.

În finalul acestui articol, încurajarea este ca indiferent de vârstă și rol, să fim atenți la propria persoană și la cei din jur și să nu rămânem spectatori atunci când noi sau altcineva este parte dintr-un abuz. Evitarea și menținerea hărțuiriii  are efecte puternice asupra întregii noastre vieții.

 

**** #PsihologieinEducație este un proiect de sprijin pentru părinți, elevi și profesori care oferă resurse pentru a gestiona situații și perioade mai puțin confortabile. 

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.