Închide
Premierul Ilie Bolojan avertizează că sistemul românesc de învățământ este tot mai deconectat de realitatea economică și că, în ultimii ani, calitatea pregătirii a scăzut, pe fondul unei orientări excesive spre cantitate, nu spre performanță. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Apropo TV, potrivit News.ro.
„Avem o decuplare totală a sistemului de învățământ de ceea ce înseamnă realitatea noastră economică”, a afirmat șeful Executivului. El a explicat că universitățile își construiesc adesea specializările în funcție de resursa umană existentă sau de ce „sună bine” pentru noile generații și mult mai puțin în funcție de traseul profesional al absolvenților.
Ilie Bolojan a subliniat că majoritatea universităților nu urmăresc ce se întâmplă cu absolvenții lor la câțiva ani după finalizarea studiilor.
„Nu există o trasabilitate şi universităţile, în general, nu urmăresc ce se întâmplă cu alumnii lor, după cinci ani de zile. Ce-au făcut? Câţi lucrează în domeniul pe care l-au absolvit? Care este parcursul lor profesional?”, a spus premierul.
Ca exemplu, premierul a invocat domeniul medical. În fiecare an, între 4.000 și 5.000 de absolvenți de medicină intră în sistem, însă doar 3.500-4.000 ajung în rezidențiat, iar sistemul de sănătate poate absorbi, în realitate, aproximativ 1.500 de medici anual.
„A pregăti de trei ori mai mult decât poate absorbi pur şi simplu piaţa, înseamnă că lucrurile sunt în regulă, că nu există cât de cât o adaptare a învăţământului, la această realitate. Asta a fost şi în domeniul dreptului, asta a fost şi în tot felul de alte specializări şi atunci oamenii termină o facultate, îşi setează nişte aşteptări în viaţă, iar domeniul pe care l-au absolvit nu are acoperire în economia reală”, a mai spus Bolojan.
O altă problemă majoră identificată de premier ține de calitatea pregătirii.
„Că ne place, că nu ne place, a fost o involuţie în aceşti ani. Pentru că universităţile, de exemplu, au mers pe ideea să avem un număr cât mai mare de studenţi, pentru că banii pe care îi primim de la bugetul de stat nu ţine de calitatea pregătirii, ci de numărul acestora. Şi atunci s-a mers pe cantitate, nu pe calitate”, a punctat șeful Guvernului.
În acest context, Bolojan a subliniat necesitatea unor politici publice coerente, atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel universitar.
„Statul finanţează astăzi învăţământul românesc într-o proporţie foarte mare, aceste resurse trebuie direcţionate cât de cât către zone care au adresabilitate”, a explicat premierul.
Premierul a atras atenția și asupra unei crize acute de meseriași − instalatori, lucrători calificați și alte profesii tehnice − pentru care nu mai există suficientă forță de muncă pregătită.
Ilie Bolojan a dat exemplul Austriei, unde elevii sunt testați vocațional încă din clasa a VIII-a, în centre organizate pe lângă camerele de comerț. Testele evaluează aptitudini precum auzul muzical, capacitatea de orientare în spațiu sau abilitățile manuale, iar familiile primesc recomandări clare privind direcția potrivită pentru copil.
„Dacă n-ai ureche muzicală, chiar dacă părintele ar vrea să insiste să te trimită la Conservator, ţi se spune, în mod evident, nu insista pe tema asta. Dacă nu ai o vedere în spaţiu, înseamnă că nu e bine să te duci macaragiu, să iei un palet, să-l pui la etajul 10 al unui bloc, pentru că vei lovi paletul respectiv. Dacă n-ai o anumită manualitate, dacă nu ai anumite abilităţi, nu te duci chirurg”, a precizat șeful Guvernului.
Recomandările din Austria nu sunt obligatorii, dar se respectă.
„La început nu s-au respectat, dar după 10-15 ani, oamenii au văzut că acele recomandări îi ajutau pe copii să aleagă domeniul în care aptitudinele cu care erau înzestraţi dădeau rezultate maxime şi este un element de a face o anumită direcţionare pe zona de viitor a unui copil”, a explicat premierul.
Potrivit lui Ilie Bolojan, un program pilot similar este pregătit în regiunea de Nord-Vest, urmând ca, de anul viitor, să fie înființate centre de testare finanțate din fonduri europene. Testarea ar urma să fie obligatorie, însă respectarea recomandărilor este opțională.
El a adăugat că în foarte multe ţări se fac aceste direcţionări, în clasa opta, la final de liceu, în aşa fel încât să existe o direcţionare pe funcţie de aptitudinile pe care le ai.