Din 24 de elevi înscriși în clasa I în anul 2005, doar 10 au promovat bacalaureatul- raport al Coaliției pentru Dezvoltarea României

Dintr-o clasă de 24 de elevi în clasa I în anul 2005-2006, doar 10 au promovat examenul de bacalaureat peste 12 ani. Doi
elevi din 24 s-au înscris la şcoala profesională, care nu se finalizează cu examen de BAC. Aceste informații, bazate pe statisticile UNICEF, apar într-un raport făcut public de Coaliția pentru Dezvoltarea României.

Alte informații din documentul citat:

32,2% dintre elevii din 2018 au avut la clasă medii cu peste 3 puncte mai mari faţă de media de la examen.

49% din totalul elevilor sunt repartizaţi în licee tehnologice sau aleg să urmeze o şcoală profesională. Peste 4 ani promovarea examenului de bacalaureat va deveni un obstacol prea dificil pentru mulţi dintre elevii din liceele tehnologice.

Cu 39,9% analfabeţi funcţional la Matematică ne situăm pe unul dintre ultimele locuri din Europa, la mare distanţă de media UE: 22,1%. În acelaşi timp, doar 3,3% din totalul elevi se situează în top. Media UE: 10.7%. La citire cifrele sunt asemănătoare.

În 1990, salariul net anual al unui tânăr profesor, aflat în primul an de învăţământ, reprezenta 80% din PIB per capita. Echivalentul acelui salariu ar fi, în 2018, 839 de dolari pe lună pentru un profesor debutant. Realitatea: profesorul debutant din 2018 câştigă net doar 46% din PIB per capita.

 

Coaliția pentru Dezvoltarea României a propus și o listă de măsuri pentru remedierea situației generale în învățământul românesc.

  1. Învățământ preuniversitar

A1. Obiectiv: Formare iniţială de calitate înaltă a cadrelor didactice.

  1. Alinierea programelor de formare cu standardele europene (prevăzute în lege în majoritatea statelor).
  1. Selectarea riguroasă la intrarea la cursurile de pregătire pentru profesori și la absolvire.
  2. Accent pus pe practică pedagogică și stagii de lungă durată. Marirea numărului de ore de practică pedagogică de la 2 semestre cât este acum la 6 semestre – practica pe toată perioada școlarizării. Aceste stagii de practică pot fi efectuate atât în țară cât și în străinătate pe baza acordurilor de parteneriat cu instituții de educație similare.
  3. Un număr redus de facultăți din țară care să organizeze departamente de pregătire pentru

profesori.

  1. Doi ani de stagiu ca profesor asistent. Profesorul asistent va lucra în clasa celor mai buni profesori din învățământ și va participa la toate activitatile acestora – de la orele de predare, la sedințele cu părinții excursii, comisii în școală, etc.
  2. Revizuirea criteriilor de acces și ieșire din profesie – meseria de profesor e prea valoroasă ca să nu avem oameni dedicați dezvoltării permanente a acestora, cum le arătăm că merită să fie aleși și dezvoltați – politică națională de susținere a profesiei de dascăli cu profesionisti – HR, coach, mentor etc.
  3. Înființare de centre locale cu profesori suplinitori calificați care pot să înlocuiască profesorii absenți din școli pe o perioada scurtă, medie sau lungă. Scopul acestora este menținerea calității educației și in absența din varii motive a profesorilor de la clasă.

A2. Obiectiv: Formare continuă a cadrelor didactice – formare pe tot parcursul carierei

  1. Formarea continuă a profesorilor să cuprindă cel puțin 3 zile de formare continuă, oblicatorii, in fiecare an de profesie. Este necesar ca formarea să se reflecte și în

activitatea de la clasă: o propunere ar fi ca acordarea creditelor să se facă în 2 etape: 1. absolvirea cursului în urma unui test de evaluare; 2. prezentarea unui proiect, a unor imagini, fotografii, inregistrari video pe parcursul a 3-6 luni care să demonstreze aplicarea la clasă, în practică a tehnicilor/metodelor discutate la curs

  1. Din 3 în 3 ani profesorii participă la formări cu conținut pedagogic aferente ultimelor noutăți din domeniu
  1. Sunt încurajate schimburile dintre profesori, de tip job shadowing, fie în cadrul aceleiași școli, fie în școli partenere din oraș sau din alte orașe.

A3. Obiectiv: Regândirea sistemului de evaluare a elevilor și profesorilor.

A3.1. Evaluarea elevilor

  1. Evaluare pentru învățare – revizuirea sistemului de notare prin adoptarea unuia bazat pe feedback, creștere și motivare a elevilor. Nota e formata din 3 aspecte – academic (cunostinte), efort (abilitati) si comportament (atitudini), se propune eliminarea totală a notei la purtare.
  2. Standardizarea notării, a evaluarii elevilor la clasă: care este nivelul minim de cunoștințe/competențe pe care trebuie să le aibă elevul pentru a trece clasa, la fiecare disciplină?
  3. Eliminarea notei de la gimnaziu în calculul mediei de admitere – notele trebuie să reflecte nivelul real al elevului – analfabetismul funcțional trebuie depistat din timp, nu camuflat sub note nejustificate.
  4. Toleranta 0 la furt/ copiat – obligatoriu pentru formarea caracterelor.

A3.2 Evaluarea profesorilor

  1. Criterii clare de intrare în profesie, parcurgerea programului de formare inițială și selectarea vocațională a candidaților
  1. Luarea în considerare mai ales a rezultatelor la clasă ale profesorilor în evaluarea acestora anuală
  1. Criterii clare de ieșire din profesie a acelor profesori care nu se ridică la standardele de calitate ale profesiei
  1. Toleranta 0 la furt/ copiat – formarea caracterelor.

A4. Obiectiv: Reducerea analfabetismului funcțional și promovarea literației.

  1. Programe cât mai variate de îndrăgire a lecturii începând cu clasa 2a.
  2. Elaborarea unor programe de diagnostic și remediere a analfabetismului funcțional și formarea a cel puțin unui profesor în fiecare școala, care va deveni specialist în recuperarea elevilor cu dificultăți de citire/ învățare.
  3. Programul de remediere trebuie să fie atractiv, cu multe elemente de învățare prin joc, să răspundă nevoii de lucru diferențiat și individualizat. Intrarea în program e temporară și deschisă oricărui copil. La sfărșitul programului elevul trebuie să știe să citească și să înțeleagă un text potrivit vârstei lui.
  4. Programe remediale de vară – la finalul fiecărei clase în primar – test de evaluare a textului scris/citit/vorbit și cei care nu sunt la standard să intre în programul remedial – prevenție/ intervenție coerentă pentru literație.
  5. Accent mai mare pe rezolvarea de probleme, gândire critică, gândire creativă la clasă, dar

și la examenele de evaluări naționale II, IV, VI, VIII.

A5. Obiectiv: Reorganizarea școlii ca să fie compatibilă cu noile realități economice și sociale.

1 Regândirea structurii anului scolar, a orarului copiilor și a vacantelor în funcție de necesitătile societății contemporane și a economiei (să susțină economia națională) – prelungirea cu cel puțin 4 săptămâni a anului școlar, vacanțe diferențiate pe zone geografice.

2 Regândirea spațiilor de învățare: clasa și scoala să aiba spații plăcute copiilor, de lectură, pentru pasiuni, mici grădini, coțtul pasionaților de știință și tehnologie, etc.

3 Introducerea în școli a cantinelor – aceste cantine pot servi drept laborator pentru clasele duale HORECA și pot funcționa în sistem catering pentru școlile care nu au spații de pregătire a hranei calde.

  1. Învăţământul profesional, tehnic şi dual- legătura cu piața muncii

B1. Obiectiv: Cresterea atractivitatii invatamantului si reputatiei invatamantului tehnic 1. Campanie la nivel național pentru creșterea interesului tinerei generații de învățare a

unei meserii.

  1. Exemplele de bune practici să fie promovate pe websiteurile de școlilor, inspectoratelor școlare, etc, susținute de cifre de angajabilitate.
  1. Crearea unui grup de elita al Colegiilor Tehnice similar celor al Colegiilor Naționale.
  2. Unitățile de învățământ tehnic și profesional își vor promova activ specializările disponibile
  1. Creșterea numărului de consilieri școlari în ciclul gimnazial pentru a asigura traseul cel mai potrivit fiecărui elev. Instruirea acestora pentru a prezenta oferta educationala din regiune in mod echilibrat : tehnic vs. Teoretic.
  1. Introducerea transparentei in traseul copiilor de la scoala la profesie in REVISAL – sa avem transparenta pe angajabilitatea din scoli (sa poata fi corelat traseul profesional in viata cu tipul si nivelul de educatie primite) –demonstrarea cresterii angajabilitatii din IPT ar atrage dupa sine atractivitatea invatamantului tehnologic

B2. Obiectiv: Corelarea locurilor din invatamantul tehnic si dual cu nevoile reale ale pietei

  1. Cifrele de școlarizare în învățământul tehnologic sa fie bazate pe nevoia pieței muncii din regiune, prin consultarea reală a operatorilor economici relevanți. Scoala are un rol activ in acest proces: cartografiaza anual companiile active in regiune si se pliaza pe nevoile concrete de specializari ale acestora; Scoala este flexibila si isi adapteaza planurile de invatamant conform cerintelor pietei muncii din regiune.
  2. Crearea in mod prioritar de specializari in zona tehnologiilor avansate si renuntarea cat mai repede la specializari din ce in ce mai putin cerute pe piata muncii. Este necesara revizuirea impreuna cu mediul privat a intregului portofoliu de meserii pentru care sunt pregatiti tinerii astazi in scolile profesionale si liceele tehnologice.

B3. Obiectiv: cresterea calitatii invatamantului tehnic

  1. Formarea cadrelor didactice implicate în învățământul dual si tehnologic pentru a putea asigura complementaritatea între ceea ce se predă la școală și practica efectuată la operatorii economici.
  2. Școala – actor proactiv în a indentifica operatorii economici care au capacitatea de a oferi cadrul de formare de calitate (tehnologie; tutore de practică) ;
  1. Parteneriate reale școală – operatori economici în beneficiul unui învățământ profesional de calitate; Companiile care investesc in dotarea scolilor sa aiba un cuvant important de spus in administarea scolii prin dobandirea unui numar important de locuri in consiliile de administratie ale scolilor.
  2. Resursele educationale folosite in procesul educational tehnic sa fie construite impreuna cu companiile interesate.
  1. Este importanta cresterea ponderii practicii vs teorie la examenele de absovire si implicarea companiilor cu care liceele/scolile profesionale au lucrat in procesul de examinare.
  1. Posibilitatea organizării învățământului dual și pentru calificări de nivel 4 si 5. Posibilitatea ca ruta educațională a acestor copii să continue cu programe universitare (vezi Universities of Applied Sciences din Finlanda)
  2. Verificarea și autorizarea operatorilor economici care solicită școlarizarea elevilor în sistem dual;
  1. Prioritate la cazare pentru elevi în internatele școlare; implicarea administrației școlilor în dotarea modernă a atelierelor.

B4. Obiectiv: Cresterea numarului companiilor implicate si a calitatii implicarii in sustinerea invatamantului tehnologic.

  1. Clarificarea rolului Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în Învățământ Dual.
  1. Intelegerea meseriilor, vizite de studii in companii, vizite ale angajatilor de top din companii in scoala sa devina parte integranta din consilierea in cariera.
  1. Învățământ Universitar
  2. O mai bună corelare a ofertei educaționale cu cerințele actuale ale pieței muncii, în considerarea tendinței de globalizare (prin adaptarea programei de învățământ și a specializărilor academice);
  3. Încurajarea proiectelor de asociere de tip “dual degree” și înființarea de centre de cercetare știintifică universitară în asociere cu entități private – dezvoltarea dimensiunii internaționale a învățământului superior prin prioritizarea refacerii capacității și imaginii învățământului superior românesc pentru a redeveni un centru educațional regional de excelență – un “hub” academic – (așa cum era considerat în perioada 1970-1990 când atrăgea un număr semnificativ de studenți străini din zone extra-europene, cu precadere la specializările Medicină și Inginerie, de ex.: industrie grea, exploatari petroliere, construcții de mașini, etc.). Concret, obiectivul ar putea fi atins (și) prin încurajarea deruării programelor de asociere între centre universitare românești și străine, conform modelului “dual degree”. Inițiativa se aplică la scară largă în majoritatea țărilor europene, constituind o abordare academică modernă în mediul concurențial generat de globalizare.

Aceaste programe răspund nevoilor:

  • universităților (al căror număr de studenți este în scădere semnificativă și constantă);
  • Potențililor studenți (care au, astfel, acces la programul educațional dorit fără a suporta costul relocării)
  • mediului de afaceri (universitățile putând înființa centre de cercetare știintifică în asociere cu societățile comerciale în zone care presupun costuri logistice și de personal reduse).
  1. Schimburi de experiență între profesorii din universități și specialiști din companii – profesorii merg în vizita la companii și țin lectures/seminarii și invers, cei din companii vin la facultăți și țin prezentări/workshop-uri.