Ba există, Domnule Ministru!
Aflat la Black Sea and Balkans Security Forum, Ministrul Cîmpeanu a declarat, referindu-se la evaluarea școlară, următoarele:
„Componenta de evaluare-examinare n-a înregistrat niciun progres. Nu există nici acum platforme dedicate şi securizate prin care să avem o evaluare corectă, de calitate, din această perspectivă în învăţământul online. Nu există. Îmi pare rău că trebuie să o spun atât de direct, dar evaluările online şi-au pierdut foarte mult din relevanţă pentru simplul motiv că nu ştiu să fie profesori care pot garanta sută la sută că cei care au răspuns acestor teste, examinări, evaluări din spatele unui ecran sunt cei care trebuiau să răspundă. Este un detaliu, privit de unii, este esenţial din punctul meu de vedere, pentru calitatea actului educaţional care se finalizează prin evaluare, examinare. Aici suntem”. Paranteză: voi accentua faptul că această declarație a fost făcută de Ministrul Învățământului din România anului 2021, pentru situația în care, cumva, vi se pare că vorbim despre o evaluare a realităților educaționale ale anilor ’90.
Paranteza 2: Pe vremuri, era în mare vogă un site: ”Let me google that for you” se numește și îl foloseam oricând cineva punea întrebări al căror răspuns era în mod firesc la îndemână cu un search simplu pe google.
Nu am niciun dubiu că domnul Ministru nu le poate ști pe toate, dar sunt absolut sigură că, în aparatul său de lucru există oameni care au la dispoziție computere conectate la Internet și care pot documenta, cu un research mai serios sau mai puțin serios, acest tip de luări de poziție. Așa că nu-i voi oferi scuza că a fost luat prin surprindere de subiect (nu a răspuns la o întrebare, ci a opinat singur și ne-promptat pe subiect), această opinie fiind cea mai recentă într-un lung șir de exprimări similare pe această temă: evaluarea online, spune Domnul Ministru, nu poate fi făcută serios, corect și de calitate, pentru că nu avem cum să ne asigurăm că omul din fața computerului e chiar subiectul examinării, spune, pe scurt, domnul Cîmpeanu.
Nu voi face o analiză pe text, ci voi oferi doar o detaliată și, sper, scurtă, documentare a erorii masive în care se găsește Domnul Ministru.
Preocuparea pentru unelte anti-cheating (online proctoring tools sau online supervision tools) e veche în lumea educațională civilizată și datează cam de când s-a pus problema ca examenele să poată fi date (și) online, cu mult înainte de perioada pandemică. Primul instrument care făcea ce spune domnul ministru, se asigura că studentul care e în fața computerului e chiar cel ce trebuia examinat a fost implementat oficial în 2008. De atunci, există zeci, sute de instrumente software care, în tandem cu platformele de testare online, folosesc combinații diferite de recunoaștere de date biometrice, Machine Learning și Artificial Intelligence pentru a se asigura că cel care parcurge testul e chiar cel care ar trebui să dea testul, că el nu e ajutat în acest demers de nicio terță entitate, că nu are materiale ajutătoare, că nu primește niciun flux de informație pe vreun alt canal de comunicare. Există chiar metode de analiză stilistică a textului și a pattern-ului de tastare, ceea ce în examenele offline e extrem de greu de obținut. Trecând peste aceste date tehnice și revenind la paranteza 2, toate aceste date erau la un search simplu distanță. Pentru cei în a căror sarcină ar fi să-l ajute pe domnul Ministru să nu comită grave erori enunțând, sigur pe sine și țanțoș, nu opinii, ci sentințe greșite. Domnule Ministru, atât de simplu era să nu greșiți: https://is.gd/kwI0pb
Sigur, e greu să supervizezi online un examen care nu se desfășoară online, ci doar utilizând un document în format electronic. Sigur, e greu să explici aceste diferențe unui corp porofesoral cu competențe digitale reduse (suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol). E greu să te documentezi chiar legat de competențele digitale, de instrumentele online când spui, cu fiecare ocazie pe care o ai, că școala online (și nu specifici care e motivul principal pentru această stare de fapt) a fost un dezastru.
Dar Domnul Ministru nu spunea asta. El spune simplu: Nu există, nu se poate. Și aici îl contrazic la fel de simplu: există, Domnule Ministru,inclusiv în România, platforme (eu știu una, dar poate nu știu tot) care fac testare online serios științific și robust. Există și furnizori serioși de unelte de proctoring (sau supervizare online) autohtoni. Și există și situații în care aceste entități au colaborat pentru a organiza examene/concursuri cu miză mare, serioase, care au fost, în afara oricărui dubiu, relevante și corecte. Am vorbit în nenumărate materiale de presă despre acestea, dar, pentru simplitatea exemplificării, voi spune că mă refer la etapele finale ale Brio Challenge, olimpiada online pe care noi am organizat-o timp de două ediții în perioada de pandemie, olimpiadă care a adunat 11.000 de copii.
Nu am nicio apăsare să spun: este normal ca Domnul Ministru să nu știe amănunte din activitatea unui mic start-up de tehnologie în educație, câtă vreme focusul e doar declarativ și niciodată dedicat pe digitalizarea educației. E evident, nici nu cred că a existat vreodată vreo minima preocupare față de furnizorii autohtoni de instrumente digitale de educație. Dar aceste afirmații trec cu mult peste acest fapt, explicabil oarecum: nu poți avea o privire de ansamblu dacă nu te ridici deasupra cazurilor mici și particulare, iar educația digitală e încă un fenomen marginal în România. Afirmațiile Domnului Ministru dinamitează acest proces de transformare digitală a educației pentru că nu lasă nici măcar loc de dubiu: ce alt argument mai bun de rostogolit de către majoritatea profesorilor anti-digitalizare decât afirmațiile MInistrului? Ce validare mai bună a opiniei majoritare „nu există evaluare mai bună decât cea pe care o fac eu” decât acest scurt și cuprinzător „aici suntem”.
Domnule Ministru, noi nu suntem aici. Noi, în mediul privat românesc, cel la care rarissim se uită oamenii din ministere, suntem acolo unde ar trebui să fie România educată și digitalizată. Ocupați însă cum sunteți cu prea multe programe care sună bine doar pe hârtie și doar o zi și prea puțin cu progresul real, vă e mai simplu să spuneți „nu există”. Noi, cei din zona aia care „nu există”, dar care se încăpățânează să existe și să demonstreze că se poate, din fericire noi vom construi, fiecare dintre noi, mai repede decât dumneavoastră, mici Românii Educate. Mici, pentru că dumneavoastră, care le-ați putea construi mari, vă e mai simplu cu acel „nu există – aici suntem” ca unic argument.