


Arta și măiestria întrebărilor cu sens, când învățăm
de Marian Staș, consultant în educație
Dr. Bird. Graeme Bird¹.
Distinsul neozeelandez Graeme, bun prieten și, ani la rând, coechipier de nădejade în Programul de Vară MC-MPA la Harvard Kennedy School² (ambii, instructori de Quantitative Methods – pe românește, Matematică aplicată în politici publice), este, pentru mine, un fabulos mentor. Cel mai bine, cred, îl caracterizează acest paragraf de pe pagina sa de la Gordon College³, unde predă Linguistics and Classics:
“He enjoys exploring the connections between such diverse disciplines as Homeric poetry, historical linguistics, Greek mathematics, computer programming, and jazz improvisation (he plays piano professionally and for relaxation). […] For outstanding scholarship and teaching, he received the 2011 Distinguished Junior Faculty Award.”
Cu ceva timp în urmă, cucerit de măiestria tulburătoare într-ale teaching-ului, dar și de versatilitatea sa fantastică, l-am întrebat: “Graeme, I mean,… You teach Math, and Greek, and Latin, and poetry, and programming, and jazz improvisation, and piano… And all students love you, no matter what you teach!… How on earth do you do it, my dear teacher par excellence?!… “
Bonom, hâtru, sclipitor în fiecare cuvânt rostit, Graeme mi-a dat răspunsul de un milion de puncte, spre știință, reflecție și adâncă luare-aminte:
I don’t know… What can I say?… Maybe I ASK THE RIGHT QUESTIONS!…
Aha!… Asking the right questions!…
Arta și măiestria de a pune ÎNTREBĂRILE cele mai pertinente / relevante / corecte / adecvate!… Ce poate fi mai prețios decât așa ceva, atunci când vine vorba de interacțiunea de învățare în stare pură?… De EDUCAȚIE; adică!… Riscând un posibil oprobriu public intelectual, aș afirma fără să clipesc: NIMIC!… Nimic nu bate, ca forță și percutanță, acest ingredient, artă-și-măiestrie deopotrivă, atunci când vine vorba de a genera învățare autentică: asking the right questions!.. Pentru a calma eventuale spirite inflamate (mvaaai, așa ceva!… dar… și… și… și…, cum să nu fie musai pe primul / prinele locuri, lasă tu povestea cu întrebările?!… completați voi unde am pus puncte-puncte), aș răspunde un pic mai induglent, plasând în top 3 instrumentar educațional de clasă arta și măiestria formulării întrtebărilor, atunci când generăm învățare.
Nu am de gând să elaborez aici, mai mult decât deja am făcut-o, ca pseudo-notă de fundamentare menită a justifica importanța excepțională a instrumentarului aferent capacității noastre de a pune întrebări deștepte. În schimb – la fel cum am mai făcut, cu alte prilejuri educaționale frumoase – vă invit să reflectați la arhitectura unui posibil curs universitar cu titlu omonim, creat, la invitația mea, de ChatGPT, potrivit unor cerințe / constrângeri pe care eu le-am impus, așa cum am crezut eu de cuviință a fi ele reflectate în structura cursului, lăsându-vă apoi să vă faceți voi propria opinie despre subiect și, dacă vreți, să faceți altceva-altfel, mai bine decât am făcut eu. În sine, capacitatea noastră de a interoga eficient mediile AI reprezintă instanțieri ale artei și măiestriei noastre de a pune, cum spuneam, întrebări deștepte.
Here we go!… Enjoy!…
Cerința fomulată de mine către ChatGPT
Proiectează o programă de curs pentru cursul cu titlul ARTA ȘI MĂIESTRIA DE A PUNE ÎNTREBĂRI BUNE, CORECTE, RELEVANTE, cu durata de 30 de ore (10 sesiuni a câte 3 ore), destinat formării inițiale pe filieră didactică a viitorilor profesori pentru gimnaziu și liceu, prin programe de LICENȚĂ pentru profesia didactică. Pozționează cursul astfel încât să genereze impact / eficiență maxime (în anul I, sau în anul II, sau anul III licență) Incorporează principii de analiză tranzațională centrate prevalent pe tranzacții de tip adult-adult (Eric Berne). Folosește principii și tehnici relevante privind formularea de întrebări în coaching, pentru amplificarea câmpului ideilor emergente al beneficiarului procesului de coaching (Alain Cardon). Ia în calcul consolidarea gândirii critice a studenților, prin participarea la acest curs. Sugerează exerciții și sarcini de lucru cu impact maxim în învățare.
Soluția ChatGPT



PROGRAMĂ DE CURS
ARTA ȘI MĂIESTRIA DE A PUNE ÎNTREBĂRI BUNE, CORECTE, RELEVANTE
Durata: 30 de ore (10 sesiuni × 3 ore)
Program: Licență – formarea inițială a profesorilor pentru gimnaziu și liceu
Tip curs: obligatoriu / disciplină de formare psiho-pedagogică aplicată
Recomandare: Anul II de licență (semestrul II)
Justificare strategică:
Cursul integrează coerent trei axe majore:
(Eric Berne)
(Alain Cardon)
Competențe generale
Competențe specifice
Studenții vor fi capabili să:
Sesiunea 1 – De ce întrebările sunt mai importante decât răspunsurile
Sesiunea 2 – Analiza Tranzacțională aplicată în educație
Sesiunea 3 – Întrebarea Adult–Adult: structură și intenție
Sesiunea 4 – Întrebările în coaching educațional
Sesiunea 5 – Tipologii de întrebări generative (Cardon)
Sesiunea 6 – Întrebarea și gândirea critică
Sesiunea 7 – Întrebările dificile și situațiile-limită
Sesiunea 8 – Evaluarea formativă prin întrebări
Sesiunea 9 – Stil personal de întrebare
Sesiunea 10 – Integrare și transfer în practică
Exerciții-cheie
Absolventul acestui curs:
Dacă dorești, pot:
Propune o bibliografie comentată (română + internațională);
Bibliografie comentată
(selectivă, orientată spre impact didactic, coaching educațional și gândire critică)
Bibliografia este structurată pe axe conceptuale, cu comentarii explicite privind utilitatea directă în curs și transferul în practica didactică.
Games People Play – Eric Berne
Comentariu:
Lucrarea fondatoare pentru înțelegerea tiparelor relaționale și a „jocurilor psihologice”. Pentru curs, este esențială în:
Transactional Analysis in Education – Ian Stewart & Vann Joines
Comentariu:
Adaptare aplicată a AT în contexte educaționale. Clarifică:
TA Today – Ian Stewart & Vann Joines
Comentariu:
Manual de referință contemporan în AT. Oferă limbajul conceptual riguros pentru:
Coaching Agile Teams – Alain Cardon
Comentariu:
Lucrare-cheie pentru înțelegerea întrebării ca intervenție minimă cu efect sistemic maxim. Relevanță majoră pentru:
The Art of Powerful Questions – Eric Vogt, Juanita Brown, David Isaacs
Comentariu:
Clasic în domeniul întrebărilor generative. Clarifică:
Coaching for Performance – John Whitmore
Comentariu:
Introduce modelul GROW și cultura întrebării în dezvoltarea performanței.
Utilitate pentru curs:
III. Gândire critică și pedagogia întrebării
Teaching for Thinking – Robert Swartz et al.
Comentariu:
Lucrare de referință pentru integrarea gândirii critice în curriculum.
Contribuție majoră:
Asking the Right Questions – M. Neil Browne & Stuart Keeley
Comentariu:
Manual practic de alfabetizare critică. Oferă:
Visible Thinking – Ron Ritchhart
Comentariu:
Abordare modernă asupra culturii gândirii în școală.
Idee-cheie: întrebările fac gândirea vizibilă.
Utilizare: proiectarea lecțiilor-dialog și a evaluării formative.
Embedded Formative Assessment – Dylan Wiliam
Comentariu:
Referință internațională în evaluare formativă.
Relevanță pentru curs:
Classroom Assessment for Student Learning – Rick Stiggins
Comentariu:
Clarifică diferența dintre evaluare sumativă și formativă.
Aport: transformarea notării în dialog reflexiv.
Pedagogie – Ioan Neacșu⁴
Comentariu:
Fundament solid de didactică generală, util pentru ancorarea cursului în tradiția pedagogică românească.
Psihologia educației – Emil Stan⁵
Comentariu:
Sprijină înțelegerea mecanismelor psihologice activate prin întrebări și feedback.
Didactica modernă – Constantin Cucoș⁶
Comentariu:
Contextualizează rolul profesorului ca mediator al învățării, compatibil cu paradigma cursului.
Sugestie de utilizare în curs
Bibliografie de bază (obligatorie):
Berne, Cardon, Wiliam, Swartz
Bibliografie de lucru (ateliere):
Vogt, Whitmore, Ritchhart
Bibliografie pentru reflecție și portofoliu:
Brookfield, Browne & Keeley, Rosenberg
Sper să vă fie utilă lectura studiului de caz de mai sus.
Cum spuneam, unde vă pricepeți faceți mai bine. Succes!… 😊
(Deloc întâmplător – în fond, nimic nu-i întâmplător, nu?!…), ieri-azi, când pregăteam studiul meu de caz, mi-a ajuns în fața ochilor un text⁷, publicat în 23 decembrie, al distinsului cărturar teolog Radu Preda⁸. Reproduc aici o parte din text, care pentru mine a rezonat impecabil cu felul excepțional în care putem schimba paradigme de învățare formulând întrebări cu sens:
ÎN EDUCAȚIE,
diversitatea metodelor a degenerat într-o salată ideologică și procedurală. Totul este permis, nimic nu este asumat, iar criteriile de validare oscilează între modă, marketing și improvizație. Totul garnisit cu team building-uri, workshop-uri, seminarii și implementări de proiecte europene sau norvegiene. O morișcă de cuvinte și de bani. Rezultatul este, cum spuneam, o salade macédoine.
Paradoxal, exact în acest timp, inteligența artificială a reușit ceea ce subiecții umani par incapabili să mai facă: să centralizeze date, să coreleze parametri, să extragă fire logice și să producă rezultate coerente. Atât de coerente încât intră într-o concurență deschisă – și neliniștitoare – cu dispersia, incoerența, țăcăneala și zăpăceala celor chemați să conducă sistemele educaționale la firul ierbii: de la dascăli „stăpâni” în clasă la, indirect, dar cu efecte nemijlocite, părinți intervenționiști, inimoși până la apoplexie.
Or, educația nu este un domeniu oarecare. Este un spațiu inefabil, fragil, decisiv, în care puiul de om, ființa care are nevoie de cel mai îndelungat timp pentru învățare din regnul animal, face primii pași cognitivi, morali și simbolici. Tocmai de aceea este și cel mai vulnerabil la excesele tehnologiei prost înțelese: de la dependența de ecran la regresia atenției, de la superficialitate la atrofierea gândirii critice. „Demența digitală”, despre care Manfred Spitzer avertiza cu ani în urmă, nu mai este de mult o metaforă alarmistă, ci o realitate clinică, pedagogică și socială.
În aceste condiții, a te întreba cine patronează, zi de zi, coborârea în infern a cunoașterii nu este nici paranoia, nici nostalgie elitistă. Este o întrebare legitimă și urgentă. Pentru că educația nu produce doar competențe, ci tipuri de oameni. Iar tipul de om pe care îl producem astăzi va decide capacitatea societății de a rezista mâine. Cu războiul armat la ușă, cu o criză economică tot mai probabilă, cu asaltul știrilor false și cu intrarea într-o nouă vârstă tehnologică a manipulării, mintea trează, bine mobilată intelectual și moral, nu mai este un lux cultural. Este o problemă de securitate națională. Este, în sens tare, strategie de țară.
[…]
[…] educația este o lucrare de trezvie⁹ înainte de a fi una de competență. Fără exercițiul atenției, fără ierarhizarea valorilor, fără pedagogia răbdării și a sensului, tehnologia devine o forță de dezintegrare a persoanei. Nu întâmplător, Părinții asociază pierderea discernământului cu intrarea într-o stare de robie lăuntrică, mai periculoasă decât orice constrângere exterioară.
În ultimă instanță, lupta pentru educație este o luptă pentru păstrarea chipului omului. Acolo unde mintea nu mai este cultivată, ci doar stimulată, nu mai vorbim despre progres, ci despre o apostazie tăcută a rațiunii. Iar o societate care își pierde nous-ul nu cade spectaculos, ci se dizolvă lent, convinsă în tot acest timp că funcționează, în timp ce nu mai înțelege nimic.
DOXA!¹⁰
Gând bun tuturor, cu prețuire. Ținem aproape.
La mulți ani!
¹ https://www.gordon.edu/people/graeme-bird
⁴ https://scholar.google.com/citations?user=ZJB37ZEAAAAJ&hl=en
⁵ https://scholar.google.com/citations?user=_TN3gh0AAAAJ&hl=en
⁶ https://scholar.google.com/citations?user=8ppTakYAAAAJ&hl=ro
⁷ https://www.facebook.com/radu.preda.581
⁸ https://ot.ubbcluj.ro/cadre/radu-preda/
⁹ https://dexonline.ro/definitie/trezvie
¹⁰ https://dexonline.ro/definitie/dox%C4%83