Arta și măiestria întrebărilor cu sens, când învățăm

Arta și măiestria întrebărilor cu sens, când învățăm

de Marian Staș, consultant în educație

• O pildă cu tâlc adânc. True story, folks!…

Dr. Bird. Graeme Bird¹.

Distinsul neozeelandez Graeme, bun prieten și, ani la rând, coechipier de nădejade în Programul de Vară MC-MPA la Harvard Kennedy School² (ambii, instructori de Quantitative Methods – pe românește, Matematică aplicată în politici publice), este, pentru mine, un fabulos mentor. Cel mai bine, cred, îl caracterizează acest paragraf de pe pagina sa de la Gordon College³, unde predă Linguistics and Classics:

“He enjoys exploring the connections between such diverse disciplines as Homeric poetry, historical linguistics, Greek mathematics, computer programming, and jazz improvisation (he plays piano professionally and for relaxation). […] For outstanding scholarship and teaching, he received the 2011 Distinguished Junior Faculty Award.”

Cu ceva timp în urmă, cucerit de măiestria tulburătoare într-ale teaching-ului, dar și de versatilitatea sa fantastică, l-am întrebat: “Graeme, I mean,… You teach Math, and Greek, and Latin, and poetry, and programming, and jazz improvisation, and piano… And all students love you, no matter what you teach!… How on earth do you do it, my dear teacher par excellence?!… “

Bonom, hâtru, sclipitor în fiecare cuvânt rostit, Graeme mi-a dat răspunsul de un milion de puncte, spre știință, reflecție și adâncă luare-aminte:

I don’t know… What can I say?… Maybe I ASK THE RIGHT QUESTIONS!…

Aha!… Asking the right questions!… 

Arta și măiestria de a pune ÎNTREBĂRILE cele mai pertinente / relevante / corecte / adecvate!… Ce poate fi mai prețios decât așa ceva, atunci când vine vorba de interacțiunea de învățare în stare pură?… De EDUCAȚIE; adică!… Riscând un posibil oprobriu public intelectual, aș afirma fără să clipesc: NIMIC!… Nimic nu bate, ca forță și percutanță, acest ingredient, artă-și-măiestrie deopotrivă, atunci când vine vorba de a genera învățare autentică: asking the right questions!.. Pentru a calma eventuale spirite inflamate (mvaaai, așa ceva!… dar… și… și… și…, cum să nu fie musai pe primul / prinele locuri, lasă tu povestea cu întrebările?!… completați voi unde am pus puncte-puncte), aș răspunde un pic mai induglent, plasând în top 3 instrumentar educațional de clasă arta și măiestria formulării întrtebărilor, atunci când generăm învățare.

Nu am de gând să elaborez aici, mai mult decât deja am făcut-o, ca pseudo-notă de fundamentare menită a justifica importanța excepțională a instrumentarului aferent capacității noastre de a pune întrebări deștepte. În schimb – la fel cum am mai făcut, cu alte prilejuri educaționale frumoase – vă invit să reflectați la arhitectura unui posibil curs universitar cu titlu omonim, creat, la invitația mea, de ChatGPT, potrivit unor cerințe / constrângeri pe care eu le-am impus, așa cum am crezut eu de cuviință a fi ele reflectate în structura cursului, lăsându-vă apoi să vă faceți voi propria opinie despre subiect și, dacă vreți, să faceți altceva-altfel, mai bine decât am făcut eu. În sine, capacitatea noastră de a interoga eficient mediile AI reprezintă instanțieri ale artei și măiestriei noastre de a pune, cum spuneam, întrebări deștepte.

Here we go!… Enjoy!…

• ARTA ȘI MĂIESTRIA DE A PUNE ÎNTREBĂRI – Programă de curs. Studiu de caz

Cerința fomulată de mine către ChatGPT

Proiectează o programă de curs pentru cursul cu titlul ARTA ȘI MĂIESTRIA DE A PUNE ÎNTREBĂRI BUNE, CORECTE, RELEVANTE, cu durata de 30 de ore (10 sesiuni a câte 3 ore), destinat formării inițiale pe filieră didactică a viitorilor profesori pentru gimnaziu și liceu, prin programe de LICENȚĂ pentru profesia didactică. Pozționează cursul astfel încât să genereze impact / eficiență maxime (în anul I, sau în anul II, sau anul III licență) Incorporează principii de analiză tranzațională centrate prevalent pe tranzacții de tip adult-adult (Eric Berne). Folosește principii și tehnici relevante privind formularea de întrebări în coaching, pentru amplificarea câmpului ideilor emergente al beneficiarului procesului de coaching (Alain Cardon). Ia în calcul consolidarea gândirii critice a studenților, prin participarea la acest curs. Sugerează exerciții și sarcini de lucru cu impact maxim în învățare.

Soluția ChatGPT

PROGRAMĂ DE CURS

ARTA ȘI MĂIESTRIA DE A PUNE ÎNTREBĂRI BUNE, CORECTE, RELEVANTE

Durata: 30 de ore (10 sesiuni × 3 ore)
Program: Licență – formarea inițială a profesorilor pentru gimnaziu și liceu
Tip curs: obligatoriu / disciplină de formare psiho-pedagogică aplicată

1. Poziționarea optimă în planul de învățământ

Recomandare: Anul II de licență (semestrul II)

Justificare strategică:

• Studenții au deja baza psihopedagogică (psihologia educației, didactică generală).
• Urmează practică pedagogică mai intensă → transfer imediat în clasă.
• Este momentul optim pentru:
  • trecerea de la „predare” la interacțiune educațională conștientă;
  • consolidarea poziției de Adult în relația didactică (AT);
  • formarea unei culturi a întrebării înainte de cristalizarea stilurilor rigide.

2. Fundamentare teoretică (ancore conceptuale)

Cursul integrează coerent trei axe majore:

1. Analiza Tranzacțională – comunicare Adult–Adult

(Eric Berne)

• Stările Eului: Părinte – Adult – Copil
• Întrebarea ca act relațional, nu doar cognitiv
• Întrebarea Adult–Adult:
  • neutră evaluativ
  • orientată spre date, procese, opțiuni
  • favorizează responsabilizarea elevului

1. Coaching educațional – întrebări generative

(Alain Cardon)

• Întrebarea ca intervenție minimă cu efect maxim
• Principii:
  • întrebări scurte, deschise
  • focalizare pe sistem, nu pe persoană
  • stimularea câmpului ideilor emergente
• Profesorul ca facilitator al gândirii, nu furnizor de răspunsuri

1. Gândire critică și metacogniție

• Întrebarea ca instrument de:
  • analiză
  • evaluare
  • autoreglare
• Deplasarea de la „ce știi?” la:
  • „cum știi?”
  • „ce presupune?”
  • „ce alternative există?”

3. Competențe vizate

Competențe generale

• Proiectarea și utilizarea conștientă a întrebărilor didactice
• Gestionarea comunicării educaționale în registru Adult–Adult
• Facilitarea gândirii critice la elevi

Competențe specifice

Studenții vor fi capabili să:

1. distingă tipuri de întrebări și efectele lor relaționale;
2. evite întrebările de tip Părinte critic / Copil adaptat;
3. formuleze întrebări generative, non-directive;
4. utilizeze întrebarea pentru:
   • evaluare formativă,
   • managementul clasei,
   • incluziune și diferențiere;
5. analizeze propriul stil de comunicare didactică.

4. Structura cursului (10 sesiuni × 3 ore)

Sesiunea 1 – De ce întrebările sunt mai importante decât răspunsurile

• Paradigme educaționale: transmisiv vs. constructivist
• Impactul întrebării asupra învățării
• Exercițiu: „O lecție fără răspunsuri”

Sesiunea 2 – Analiza Tranzacțională aplicată în educație

• Stările Eului în clasă
• Tipuri de întrebări P–C, P–A, A–C, A–A
• Exercițiu: diagnosticarea tranzacțiilor din secvențe video didactice

Sesiunea 3 – Întrebarea Adult–Adult: structură și intenție

• Neutralitate, claritate, responsabilizare
• Ce NU este o întrebare Adult–Adult
• Atelier: rescrierea întrebărilor „toxice” în întrebări funcționale

Sesiunea 4 – Întrebările în coaching educațional

• Profesorul în rol de coach
• Întrebări care deschid opțiuni
• Exercițiu în triade: profesor–elev–observator

Sesiunea 5 – Tipologii de întrebări generative (Cardon)

• Întrebări despre:
  • proces
  • relații
  • context
  • consecințe
• Laborator: banca de întrebări generative pe discipline

Sesiunea 6 – Întrebarea și gândirea critică

• Taxonomii cognitive (Bloom revizuit)
• Întrebarea ca instrument de evaluare superioară
• Proiect: secvență didactică bazată exclusiv pe întrebări

Sesiunea 7 – Întrebările dificile și situațiile-limită

• Rezistență, tăcere, opoziție
• Întrebări care dezamorsează conflicte
• Jocuri de rol: „clasa provocatoare”

Sesiunea 8 – Evaluarea formativă prin întrebări

• Feedback vs. judecată
• Întrebări care susțin motivația intrinsecă
• Exercițiu: transformarea testelor în dialog evaluativ

Sesiunea 9 – Stil personal de întrebare

• Autoanaliză: tipare dominante
• Jurnal reflexiv ghidat
• Coaching de grup

Sesiunea 10 – Integrare și transfer în practică

• Portofolii de întrebări
• Simulare de lecție
• Metareflecție finală

5. Metode de predare–învățare

• ateliere experiențiale
• simulări și jocuri de rol
• analiză de caz
• micro-teaching
• coaching în triade
• reflecție ghidată

6. Sarcini și exerciții cu impact maxim

Exerciții-cheie

1. Jurnalul întrebărilor – timp de 4 săptămâni
2. Auditul personal al tranzacțiilor (AT)
3. Rescrierea lecțiilor: de la conținut → la întrebări
4. Banca de întrebări generative pe disciplină
5. Autoînregistrare + analiză (simulare de predare)

7. Evaluare

• Portofoliu reflexiv (50%)
• Proiect aplicativ – secvență didactică bazată pe întrebări (30%)
• Participare activă și reflecție (20%)

8. Impact așteptat

Absolventul acestui curs:

• nu mai controlează clasa prin răspunsuri, ci o conduce prin întrebări;
• creează spații sigure de gândire;
• susține autonomia și responsabilitatea elevilor;
• operează constant din starea de Adult.

Dacă dorești, pot:

• adapta programa de curs la cerințe ARACIS;
• crea fișe de lucru pentru fiecare sesiune;
• propune o bibliografie comentată (română + internațională);
• transforma cursul într-un program blended / online.

Propune o bibliografie comentată (română + internațională);

Bibliografie comentată

(selectivă, orientată spre impact didactic, coaching educațional și gândire critică)

Bibliografia este structurată pe axe conceptuale, cu comentarii explicite privind utilitatea directă în curs și transferul în practica didactică.

1. Analiza Tranzacțională și comunicarea Adult–Adult

Games People Play – Eric Berne

Comentariu:
Lucrarea fondatoare pentru înțelegerea tiparelor relaționale și a „jocurilor psihologice”. Pentru curs, este esențială în:

• identificarea întrebărilor care declanșează jocuri (Părinte–Copil);
• antrenarea poziției de Adult funcțional în interacțiunea didactică.
  Utilizare didactică: analiză de caz + rescriere de intervenții verbale.

Transactional Analysis in Education – Ian Stewart & Vann Joines

Comentariu:
Adaptare aplicată a AT în contexte educaționale. Clarifică:

• contractul educațional;
• responsabilizarea elevului prin comunicare Adult–Adult.
  Utilizare: fundament teoretic pentru fișele 2, 3 și 7.

TA Today – Ian Stewart & Vann Joines

Comentariu:
Manual de referință contemporan în AT. Oferă limbajul conceptual riguros pentru:

• autoanaliza profesorului;
• lectura fină a dinamicii de clasă.
  Utilizare: suport pentru reflecție individuală (fișa 9).

1. Coaching, întrebări generative și facilitarea gândirii

Coaching Agile Teams – Alain Cardon

Comentariu:
Lucrare-cheie pentru înțelegerea întrebării ca intervenție minimă cu efect sistemic maxim. Relevanță majoră pentru:

• întrebări despre proces, context, relații;
• poziția non-directivă a profesorului.
  Utilizare: baza conceptuală pentru fișele 4 și 5.

The Art of Powerful Questions – Eric Vogt, Juanita Brown, David Isaacs

Comentariu:
Clasic în domeniul întrebărilor generative. Clarifică:

• ce face o întrebare „puternică”;
• legătura dintre întrebare și sens.
  Utilizare: exerciții de design de întrebări pentru dialoguri educaționale.

Coaching for Performance – John Whitmore

Comentariu:
Introduce modelul GROW și cultura întrebării în dezvoltarea performanței.
Utilitate pentru curs:

• mutarea profesorului din rolul de expert în rolul de facilitator;
• susținerea autonomiei elevului.

III. Gândire critică și pedagogia întrebării

Teaching for Thinking – Robert Swartz et al.

Comentariu:
Lucrare de referință pentru integrarea gândirii critice în curriculum.
Contribuție majoră:

• întrebarea ca instrument cognitiv;
• structuri de lecție centrate pe reflecție.
  Utilizare: fișa 6 (întrebări pe niveluri cognitive).

Asking the Right Questions – M. Neil Browne & Stuart Keeley

Comentariu:
Manual practic de alfabetizare critică. Oferă:

• tipologii de întrebări analitice;
• grilă de evaluare a raționamentului.
  Utilizare: dezvoltarea gândirii critice la elevi și studenți.

Visible Thinking – Ron Ritchhart

Comentariu:
Abordare modernă asupra culturii gândirii în școală.
Idee-cheie: întrebările fac gândirea vizibilă.
Utilizare: proiectarea lecțiilor-dialog și a evaluării formative.

1. Didactică, evaluare formativă și relație educațională

Embedded Formative Assessment – Dylan Wiliam

Comentariu:
Referință internațională în evaluare formativă.
Relevanță pentru curs:

• întrebarea ca feedback;
• evaluarea ca proces de învățare.
  Utilizare: fișa 8.

Classroom Assessment for Student Learning – Rick Stiggins

Comentariu:
Clarifică diferența dintre evaluare sumativă și formativă.
Aport: transformarea notării în dialog reflexiv.

1. Bibliografie în limba română (repere utile)

Pedagogie – Ioan Neacșu⁴

Comentariu:
Fundament solid de didactică generală, util pentru ancorarea cursului în tradiția pedagogică românească.

Psihologia educației – Emil Stan⁵

Comentariu:
Sprijină înțelegerea mecanismelor psihologice activate prin întrebări și feedback.

Didactica modernă – Constantin Cucoș⁶

Comentariu:
Contextualizează rolul profesorului ca mediator al învățării, compatibil cu paradigma cursului.

1. Bibliografie complementară (pentru aprofundare)

• Mindset – Carol Dweck – întrebările care susțin mindset de creștere
• Nonviolent Communication – Marshall Rosenberg – formularea întrebărilor fără judecată
• The Skillful Teacher – Stephen Brookfield – reflecție critică asupra practicii didactice

Sugestie de utilizare în curs

Bibliografie de bază (obligatorie):
Berne, Cardon, Wiliam, Swartz

Bibliografie de lucru (ateliere):
Vogt, Whitmore, Ritchhart

Bibliografie pentru reflecție și portofoliu:
Brookfield, Browne & Keeley, Rosenberg

Sper să vă fie utilă lectura studiului de caz de mai sus. 

Cum spuneam, unde vă pricepeți faceți mai bine. Succes!… 😊

• La urmă, gândul cărturarului teolog…

(Deloc întâmplător – în fond, nimic nu-i întâmplător, nu?!…), ieri-azi, când pregăteam studiul meu de caz, mi-a ajuns în fața ochilor un text⁷, publicat în 23 decembrie, al distinsului cărturar teolog Radu Preda⁸. Reproduc aici o parte din text, care pentru mine a rezonat impecabil cu felul excepțional în care putem schimba paradigme de învățare formulând întrebări cu sens:

ÎN EDUCAȚIE,

diversitatea metodelor a degenerat într-o salată ideologică și procedurală. Totul este permis, nimic nu este asumat, iar criteriile de validare oscilează între modă, marketing și improvizație. Totul garnisit cu team building-uri, workshop-uri, seminarii și implementări de proiecte europene sau norvegiene. O morișcă de cuvinte și de bani. Rezultatul este, cum spuneam, o salade macédoine. 

Paradoxal, exact în acest timp, inteligența artificială a reușit ceea ce subiecții umani par incapabili să mai facă: să centralizeze date, să coreleze parametri, să extragă fire logice și să producă rezultate coerente. Atât de coerente încât intră într-o concurență deschisă – și neliniștitoare – cu dispersia, incoerența, țăcăneala și zăpăceala celor chemați să conducă sistemele educaționale la firul ierbii: de la dascăli „stăpâni” în clasă la, indirect, dar cu efecte nemijlocite, părinți intervenționiști, inimoși până la apoplexie.

Or, educația nu este un domeniu oarecare. Este un spațiu inefabil, fragil, decisiv, în care puiul de om, ființa care are nevoie de cel mai îndelungat timp pentru învățare din regnul animal, face primii pași cognitivi, morali și simbolici. Tocmai de aceea este și cel mai vulnerabil la excesele tehnologiei prost înțelese: de la dependența de ecran la regresia atenției, de la superficialitate la atrofierea gândirii critice. „Demența digitală”, despre care Manfred Spitzer avertiza cu ani în urmă, nu mai este de mult o metaforă alarmistă, ci o realitate clinică, pedagogică și socială.

În aceste condiții, a te întreba cine patronează, zi de zi, coborârea în infern a cunoașterii nu este nici paranoia, nici nostalgie elitistă. Este o întrebare legitimă și urgentă. Pentru că educația nu produce doar competențe, ci tipuri de oameni. Iar tipul de om pe care îl producem astăzi va decide capacitatea societății de a rezista mâine. Cu războiul armat la ușă, cu o criză economică tot mai probabilă, cu asaltul știrilor false și cu intrarea într-o nouă vârstă tehnologică a manipulării, mintea trează, bine mobilată intelectual și moral, nu mai este un lux cultural. Este o problemă de securitate națională. Este, în sens tare, strategie de țară.

[…]

[…] educația este o lucrare de trezvie⁹ înainte de a fi una de competență. Fără exercițiul atenției, fără ierarhizarea valorilor, fără pedagogia răbdării și a sensului, tehnologia devine o forță de dezintegrare a persoanei. Nu întâmplător, Părinții asociază pierderea discernământului cu intrarea într-o stare de robie lăuntrică, mai periculoasă decât orice constrângere exterioară.

În ultimă instanță, lupta pentru educație este o luptă pentru păstrarea chipului omului. Acolo unde mintea nu mai este cultivată, ci doar stimulată, nu mai vorbim despre progres, ci despre o apostazie tăcută a rațiunii. Iar o societate care își pierde nous-ul nu cade spectaculos, ci se dizolvă lent, convinsă în tot acest timp că funcționează, în timp ce nu mai înțelege nimic.

DOXA!¹⁰

Gând bun tuturor, cu prețuire. Ținem aproape.

La mulți ani!

¹ https://www.gordon.edu/people/graeme-bird

² https://www.hks.harvard.edu/educational-programs/masters-programs/mid-career-master-public-administration#summer-program

³ https://www.gordon.edu/

⁴ https://scholar.google.com/citations?user=ZJB37ZEAAAAJ&hl=en

⁵ https://scholar.google.com/citations?user=_TN3gh0AAAAJ&hl=en

⁶ https://scholar.google.com/citations?user=8ppTakYAAAAJ&hl=ro

⁷ https://www.facebook.com/radu.preda.581

⁸ https://ot.ubbcluj.ro/cadre/radu-preda/

⁹ https://dexonline.ro/definitie/trezvie

¹⁰ https://dexonline.ro/definitie/dox%C4%83