Închide
Elena Ungureanu, mama unui elev de clasa a opta, solicită Ministerului Educației să publice cât mai repede posibil teste de antrenament pentru examenul de Evaluare Națională. Ea a adresat o scrisoare deschisă autorităților din Educație.
Publicăm scrisoarea deschisă, integral:
SCRISOARE DESCHISĂ
Către:
Ministerul Educației – România
Sorin Mihai Cîmpeanu
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Ma numesc Elena Ungureanu, sunt mama unui copil care este clasa a opta și nu vă rog, ci vă solicit să publicați de urgență teste de antrenament la limba română în vederea pregătirii examenului de Evaluare Națională. De asemenea, vă solicit să publicați și baremele corespunzătoare fiecărui test, împreună cu precizări sau cu explicații cât mai clare, atât pentru elevi, cât mai ales pentru profesorii corectori.
Vă cer aceste teste de antrenament la limba română, clasa a opta, având în vedere următoarele:
●1. Elevii care astăzi sunt clasa a opta sunt generația care au făcut școală ,,pe sărite”, uneori deloc, alteori online: al doilea semestru din clasa a șasea, aproape toată clasa a șaptea și, până în acest moment, o bună parte din clasa a opta.
●2. Datele publice oferite de Ministerul Educației arată că doar 1 profesor din 5 a fost pregătit să predea online.
●3. Aceleași date arată că aproximativ 1 milion de elevi învață în mediul rural, unde învățarea online a fost cel puțin deficitară.
●4. Anul trecut, aproape un sfert din absolvenții clasei a opta nu a promovat examenul de Evaluare Națională.
●5. Elevii de azi din clasa a opta sunt la a patra variantă de subiecte de examen pe care o cunosc de-a lungul gimnaziului.
La sfârșitul clasei a șasea, in 2020 știau un model, în august 2020- altul ( o noutate, după modelul testelor Pisa), în 2 noiembrie 2020 s-a modificat schimbarea ( modelul a fost urmat de publicarea abia în februarie a anului următor de teste de antrenament săptămânale, in condițiile în care simularea examenului a avut loc la sfârșitul lui martie), iar acum, pe 1 noiembrie 2021, s-a publicat un alt model care a adus noutăți mai ales la cerințele cu punctaj mare. Fără nicio explicație, fără nicio lămurire suplimentară, în condițiile în care elevii abia se familiarizaseră cu structura subiectelor.
●6. Ultimul modelul, din 1 noiembrie 2021, are, de exemplu, la I A, punctul 6, o cerință nouă, pentru care nu există previzibilitate, nu se cunosc ( doar se speculează) alternative la formularea propusă în model, nu se știe ce altceva ar putea cuprinde acest punct 6, căci este greu de crezut că s-ar putea referi numai la trăsături ale unui personaj /mijloace de caracterizare. Cum ar fi acest punct 6 adaptat la un alt text epic/liric/ dramatic? Speculăm, inventăm, intuim, ne dăm cu părerea ce ar mai putea fi la 6, sau avem variante de lucru?
Cred ca este o naivitate să se creadă ca elevii sunt oricum bine pregătiți de la școală și capabili să se descurce cu orice fel de cerință neașteptată…
De asemenea, exista și alte cerințe pentru care este nevoie de lucru suplimentar. Voi aminti măcar punctul 9, la care elevilor li se cere să identifice valori culturale comune în două texte. Pentru acesta, au nevoie să antreneze această abilitate prin lucrul cu texte relevante puse la dispoziție.
●7. Culegerile apărute recent pe piață și, teoretic, adaptate modelului din 1 noiembrie 2021, sunt în realitate reeditări în grabă ale precedentelor ediții și cuprind texte greoaie, scoase din context, cerințe uneori neclar formulate, greșite chiar, nerelevante. Cunosc aceste materiale, cunosc materia foarte bine, știu ce vorbesc și as putea oricând sa fac o colecție de astfel de cerințe absurde.
Nu există certitudinea pentru elevi și pentru profesori că aceste culegeri corespund cu viziunea și standardele de elaborare a subiectelor oficiale.
●8. Mulți profesori nu lucrează la clasa cu elevii modele de teste, în primul rând din cauza lipsei acestora. Cele de anul trecut corespund doar parțial cu noul model.
În scoli, în cel mai bun caz, se improvizează materiale de lucru sau se folosesc cele ale altor profesori, care le publică pe diverse pagini sau site-uri și care, de multe ori, conțin erori de continut, noțiuni care nu mai există in programa actuală, texte nerelevante, cerințe greoaie.
Voi da doar exemplul unui profesor care publică pe Didactic.ro și care semnează cu numele Antonesi și care, în mod absolut înșelător, folosește antetul Ministerului Educație și al Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație.
●9. Există foarte mulți copii care nu au posibilitatea financiară nici de a cumpăra culegeri, nici de a urma cursuri de pregătire individuală, de multe ori nu au nici profesori dedicați, implicați.
Cei mai mulți trăiesc în mediul rural și își doresc să aibă aceleași condiții de a se pregăti pentru examen. In absenta testelor de antrenament oficiale, publice, acești copii nu au nicio șansă.
● 10. Din pacate, există mulți profesori corectori care trec la o interpretare personală a baremelor sau, în niciun caz, nu țin cont de un principiu de bun-simt, acela de a corecta în interesul elevilor.
Asa se face că, in loc să ne concentrăm pe idei, ne concentrăm pe număratul de cuvinte, să nu depășim 100, că nu știm peste cine dăm la corectat și, din exces de zel, ne scade 10 sutimi la fiecare redactare ( in total 4, deci se pot pierde 40 de sutimi doar din depășirea limitei fixe de cuvinte).
Apoi, sunt profesori care, deși nu se cere, ameninta cu depunctarea, pentru că la anumite cerințe nu se răspunde în propoziții ( de exemplu, cerințe precum ,,transcrie” sau ,,precizează” sunt foarte clare). Acolo unde se vrea specific, se cere ,,Formulează în 2- 3 enunțuri…”
Se ajunge chiar la aberația de a avea pretentia să se indice sinonimul unui cuvânt printr-un enunț complet, ceea ce, evident, nu este prevăzut în barem.
De asemenea, există profesori care taie jumătate din punctaj acolo unde se cere simplu sa se alcătuiască o fraza după un anumit criteriu. Asta pentru că elevii nu au subliniat predicatele sau nu au împărțit fraza în propoziții, deși nu asta li se cerea…iar soluția propusă în barem este foarte clară.
Si exemplele pot continua. ..
Se știe cât de subiectivă este corectarea la limba română, numărul mare de note mărite în urma contestațiilor stă mărturie.
Aveți datoria față de elevi de a formula explicații și îndrumări suplimentare în barem, tocmai pentru a nu se pierde puncte în mod nedrept.
Acestea fiind spuse, mă bazez pe bunăvoința dvs și pe înțelegerea ideii că trebuie făcut totul pentru binele acestor copii pe care ii așteaptă un moment important în viata lor. Noi, părinții si profesorii, ne facem datoria. Făceți-o și dvs! Publicați cât mai repede teste de antrenament la limba română!
Cu mulțumiri!
