Închide
de Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor
Vara aceasta termin clasa a XII-a. Sub nici o formă nu voi permite nimănui ca cineva, peste ani, să îmi spună că am făcut parte din „generația COVID-19”. Eu nu cred într-o astfel de alocare a termenilor și sunt total împotriva ei, iată de ce: nu suntem generația COVID-19, dar e în puterea noastră să alegem să fim generația care a schimbat paradigma educației din România. Suntem o generație prea puternică, prea vocală, care gândește analitic, care caută și are în sânge dorința de cunoaștere, cum putem fi numiți „generația COVID-19”? E în puterea noastră să alegem să fim schimbarea. Sună pompos, știu, dar putem alege să fim noi „ăia care au schimbat sistemul”. Și istoria ne-a demonstrat că îți trebuie curaj, tenacitate și onestitate – mai întâi cu tine însuți ca să poți produce schimbarea aia despre care tot ne place să vorbim. Cine să o ceară, dacă nu tot noi? Cine să o producă, dacă nu tot noi? Noi n-am avut banchet anul acesta, dar ne-am unit forțele cu ONG-urile din țară și am donat pentru cei mai dezavantajați, cât Ministerul se chinuia să îi numere. Noi n-am avut poze de album, dar ne-am folosit propriile pagini de Facebook ca să scoatem la iveală probleme sistemului pe care oricum le tot zicem de zeci de ani încoace: condiții improprii în școli, lipsa de hârtie igienică și săpun la baie, profesori nepregătiți pentru rigorile societății, un sistem de evaluare în întreg sistemul de învățământ preuniversitar care nu funcționează. Înainte vorbeam noi, câtiva, despre aceste probleme, acum vorbește toată lumea și noi trebuie să fim acolo ca să le vedem rezolvate, să fim acolo, în mijlocul jocului, acolo unde ne tot zbatem să fim de ani.
Am alături de mine colegi care au tras de mânecă profesori universitari să vină să le vorbească despre cum e cu admiterea (s.o. #TEF2020) și weekendul ăsta au și pus lucrurile în mișcare. Am colegi din organizații, văd studenți la medicină care au mers să facă voluntariat în linia a doua. Am colegi peste tot prin țară care au luat atitudine la abuzurile online, am colegi care și-au ajutat profesorii să învețe să predea online, să folosească platformele – nu pot decât să fiu mândră că sunt și eu o mică parte din acest moment al sistemului în care puterea poate să fie în mâinile noastre – „changing the game, breaking the cycle” sau învățământ centrat pe elev. Dar trebuie să continuăm să luptăm, să fim critici cu noi înșine și, în acest context, nu anularea Bacalaureatului este acțiunea care ne ajută să fundamentăm învățământul centrat pe elev, ci susținerea lui în condiții de maximă siguranță, cu camerele de supraveghere, cu profesori care să evalueze obiectiv. Doar așa mai putem instaura echitatea și calitatea din sistemul de educație sub determinarea noastră. Participarea la acest examen al maturității ne oferă statutul moral prin care putem să demonstrăm că educația este despre noi, nu despre ei, că suntem cei care putem să luăm decizii chiar și cu masca pe față. Și vă garantez că toți profesorii de liceu, chiar și cei care v-au acordat note pentru a vă intimida să nu vă ridicați din bancă, vă vor ține minte nu drept generația COVID-19, ci drept generația care a rupt cercul vicios al inechităților, al corupției mici și al lui „las’ că merge și așa” în educație, generația care începe să construiască astăzi un sistem în care evaluarea să fie corectă, programa adaptată, iar profesorii pregătiți, care să facă școală (online și offline) pe bune, să nu mai dea meditații, ci să caute să creeze strategii de învățare pentru fiecare elev în parte. Putem fi noi cei care dau dovadă de maturitate și responsabilitate într-o țară care a făcut prea puțin pentru noi, care nu ne-a învățat să fim critici, să luptăm, să dezbatem; cei care nu am ales calea ușoară și am depășit toate coordonatele sistemului ca să putem spune la finalul zilei că sistemul e, în sfârșit, al elevilor.
“Faced with crisis, the man of character falls back on himself. He imposes his own stamp of action, takes responsibility for it, makes it his own.” #breakthecycle
Text preluat de pe Facebook, cu acordul autoarei
Antonia Pup Antonia Pup Antonia Pup
