fbpx

Alegerea liceului: Real sau Uman? 10 sfaturi de la Daniela Vișoianu

Daniela Vișoianu, consilier al ministrului Educației, a scris, pe pagina sa de Facebook, 10 sfaturi pentru elevii și părinții care urmează să facă alegerea profilului de liceu, după Evaluarea Națională. Daniela Vișoianu a precizat că a scris aceste sfaturi în primul rând în calitatea de părinte.

Postarea, integral: 

#real sau #uman?

Se simte deja nerăbdarea alegerii de după afișarea rezultatelor.
Sunt întrebată deseori ”cum să fie această alegere”, în contextul școlii noastre, m-aș bucura să ajut pe cineva cu lecțiile asumate de mine. Ceea ce scriu mai jos se potrivește mai ales în București, unde sunt mult mai multe opțiuni decât singurul sau unul dintre cele două colegii centenare din oraș. Și este o postare de tip facebook, din perspectiva unui părinte, nu o opinie de tip expert.

1. Dacă copilul știe deja ce liceu își dorește și e o personalitate puternică, cu emoții tari deja complicate de adolescență, merită să îi sprijiniți alegerea. Va fi mult mai simplu, în patru ani de liceu în care va avea, invariabil, zile în care nu va vrea să meargă la școală, să ”suporte” consecințele alegerii lui.

2. Dacă e un copil silitor, copil din cei buni, muncitor, care v-a adus întotdeauna bucuria rezultatelor școlare și vă cere sprijinul pentru alegere, căutați să aflați dacă valorile școlii sunt aliniate cu valorile familiei voastre. Adică un liceu în care se intră la oră la timp, în care directorul are autoritate și este respectat de profesori, în care cancelaria înțelege să colaboreze spre binele copiilor. În care munca la clasă, cea fără meditații, este văzută și apreciată.

3. Puteți analiza, în familie, pe o foaie de hârtie, ce l-a bucurat pe copil în ultimii doi ani. Căutați să aflați dacă interesele lui sunt acoperite în școală. Va sta mult la școală, e nedrept ca ceea ce îl bucură să fie ”extrașcolar”. Interesați-vă cum sunt aleși olimpicii, dacă copilul, în mod natural, este interesat de asta. Ce cluburi, activități se întâmplă în mod regulat. Dacă e deja liderul clasei, al școlii, e important ca în liceul în care merge, să existe o organizație puternică de elevi.

4. Poate că a trecut printr-un proces de consiliere – nu ignorați recomandările. Sau căutați un furnizor de consiliere care poate să discute cu el, să se uite pe rezultatul unor teste și să va facă o serie de recomandări. Însă, la final, pentru anii aceștia, va conta alegerea copilului.

5. Dacă îi place și are nevoie să doarmă târziu (pentru că… melatonină) nu alegeți neapărat un liceu în care se învață doar de dimineață. Să începi orele la 7.30 nu are cum să fie bine la vârsta aceasta. Din păcate liceele publice care ar putea să țină cont de nevoile de somn ale adolescenților încă nu își ajustează programul. Parte din stările de nemulțumire și tensiuni din familie vor avea o legătură cu deficitul de somn.

6. Alegerea de ”real” înseamnă o clarificare anterioară a atitudinii față de matematică (cu un profesor contractat doar pentru această verificare, nu cel de la meditații!). Rezultatul la Evaluarea Națională NU este un predictor pentru care va fi relația lui cu matematica din liceu. Pentru EN se întâmplă un soi de dresaj. Pentru șapte ore de mate pe săptămână este nevoie de o atitudine anume – să te bucuri că după 10 file de încercări ai obținut rezultatul corect. Inspectori de matematică mi-au confirmat că la olimpiada internațională este suficientă materia de până la clasa a X-a, cu maximum câteva ”aruncări” în clasa a IX-a. Elevii care intră în acest an în clasa a IX-a sunt ultimii care au certitudinea acestor programe. Va fi greu la matematică și, pentru multe rute ulterioare, va fi parțial inutil, în vreme ce le-ar fi mult mai utile ale aplicații.

7. Da, clasele de real sunt peste tot în țară clasele vedetă ale sistemului. E o alegere infernală. Să faci realul, să dai BAC-ul la mate și admitere la medicină. În Germania, de exemplu, dacă în familie există o opțiune pentru medicină, deseori e ales un liceu de pe ruta vocațională. Copiii duc multe, pentru că mintea îi ajută la vârsta aceasta nespus de mult. Dar anii de liceu sunt și despre lecturi infinite, conversații despre lume și viață care durează nopți, sport și dezvoltare sănătoasă, voluntariat, proiecte, gașcă. Și aceasta este tot învățare.

8. Un liceu în apropiere de casă? Depinde de copil și de stilul lui personal, deja intuit la 14/15 ani. Deseori este liceul unde merge și colega/colegul de bancă… Sigur ar trebui să fie un liceu care nu rupe semnificativ timpul de comunicare dintre copil și părinți, mesele și alte activități împreună. Plus: timpul de navetă este un timp greu transformabil în învățare.

9. Există viață și în afară de liceul teoretic (real sau uman). Dezechilibrul dintre învățarea teoretică vs învățarea practică se va resfrânge asupra acelor copii care sunt foarte manuali, de exemplu. Poate fi ales un liceu de pe ruta de vocațional. Personal, sunt un mare avocat al rutei de dual. Și cred că mulți părinți ignoră această rută din necunoștință de subiect și din negare a unora dintre calitățile fiicei/fiului.

10. Fiecare copil are locul lui în societate.
Această ”prespecializare” pe care o facem atât de devreme în sistemul românesc nu este despre copii (alt subiect). Important este să alegeți #împreună. Și să fiți extrem de atenți în primele luni – adică să prioritizați în familie timpul necesar de acomodare.

Vă doresc tuturor alegeri inspirate!

Vișoianu Vișoianu Vișoianu