Închide
Alexandru Codreanu, profesor de fizică în București, a explicat de ce a simțit nevoia să prezinte scuze elevilor săi, la finalul anului școlar.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, profesorul spune că nu a reușit să își evalueze corect elevii, pentru că a cedat insistențelor externe și, uneori, a ales soluții de compromis.
Postarea profesorului Alexandru Codreanu, integral:
La finalul acestui an școlar, le-am spus elevilor „la revedere” cerându-mi scuze că nu am reușit să-i evaluez corect. La fizică, mediile generale acordate de mine au variat între 7 și 10, dar din păcate, nu au reflectat întotdeauna realul nivel de cunoștințe. De ce spun asta?
Pentru că am cedat. Am fost pus în situații care m-au făcut să aleg „compromisul liniștii” în locul exigenței reale.
– La primul test, o elevă a plâns compulsiv pentru că luase nota 9. „Am învățat toată ziua!”, a spus. Pentru ea, nota 9 nu însemna succes, ci eșec.
– Când un elev ascultat mi-a spus sincer că „nu știe nimic”, i-am acordat nota 4. Răspunsul? Vizita părinților, acuzații de abuz psihologic, presiuni să schimb nota și o sesizare la conducere.
– În cancelarie, unii diriginți mi-au recomandat note mari, chiar și în lipsa efortului. „Wellbeing-ul elevilor” nu trebuie tulburat, chiar dacă asta înseamnă să le cultivăm iluzia competenței.
– În sistemul actual, poți rămâne repetent doar dacă ai (prea) multe absențe nemotivate. Corigența e „de evitat”.
CUM AM AJUNS AICI?
Până în 2022, media generală V–VIII conta în proporție de 20% la admiterea la liceu. Această decizie a transformat notarea într-o miză socială și emoțională. Pentru mulți părinți, notele au devenit mai importante decât cunoștințele. Presiunea exercitată de familie, pierderea autorității profesorilor și mentalitatea „note mari cu orice preț” au condus la o inflație de 9 și 10.
REZULTATUL?
– Elevii nu mai simt nevoia să învețe decât la română și matematică.
– Mulți cred că dacă au 9 sau 10 în catalog, stăpânesc materia. În realitate, analfabetismul științific se instalează confortabil.
– Notele mici au devenit „incorecte politic”. Nu se cade ca elevul de 10 „pe linie” să aibă 9 la fizică, nu?
Iar profesorii care dau note „pe bune” devin indezirabili. Sunt considerați sursă de „probleme” – pentru elevi și părinți.
CRIZA BURSELOR DE MERIT – CORECȚIE POST-ELECTORALĂ
Anul acesta, părinții sunt revoltați: numărul burselor de merit s-a redus la 15% dintre elevi.
După un an școlar electoral 2024-2025, în care s-au dat burse la tot cartierul, acum Ministerul constată că nu (mai) sunt bani. Și au introdus meritocrație pe pâine: nu mai este suficient să iei peste 9,50; acum numai primii 15% dintre elevi se califică la o bursă de merit.
ÎN LOC DE CONCLUZII:
– Suntem cu toții complici la acest sistem de notare diluat: părinți, profesori, management educațional.
– Notele nu mai sunt relevante. Dacă mâine se decide ca pentru bursa de merit să fie necesară o medie peste 9,75, există riscul ca profesorii să mărească și mai mult notele, doar pentru a nu le „strica șansele” elevilor.
– Cât despre reducerea burselor acordate în anul electoral trecut, „Domnul a dat, Domnul a luat. Domnul fie lăudat!”
Foto: ID 158619859 © Nirut butrngam | Dreamstime.com