”Dacă se întâmplă ceva la școală, cine învie copiii? Batem în lemn, în anul 2023?” – scrisoarea unei mame

Toate cadrele didactice vor bani, sunt neîndreptățite dar pentru elevi oare cine luptă?

Tot noi, părinții, pentru că învățătorii și profesorii se scuză că ei nu au dreptul să se revolte în fața directorului, că ei vor fi dați afară în urma contractului pe care îl au.

Cu noi, părinții, învățătorul este un alt om: om înțelegător, om care vrea schimbarea, om care te înțelege, dar când vine directorul se transformă în omul care tace și precum un cățeluș linge mâna stăpânului.

Vine clasa a IV-a , din a doua săptămână elevi sunt puși în fața faptului împlinit : mutarea într-o clasă în care nu se poate respira: 24 m2, 19 oameni. Nu există loc să te miști, geamuri deschise, ușa deschisă, dar învățăm dimineață.

Învățătoarea se arată foarte revoltată de față cu părinți, dar nu face absolut nimic de față cu directoarea. 

Mai mult, chiar dacă tacit am acceptat starea ei de neutralitate pentru că rămâne fără job în ultimul an până la pensie,  încearcă să îi convingă / manipuleze pe părinți că aceasta este singură soluție, pentru că nu există spațiu.

Dar anul trecut cum a fost spațiu și tot același număr de elevi a fost? 

Am înțeles: microbuz școlar echipat cu centuri de siguranță și elevi să meargă pe scaune și nu în picioare nu se poate (nu dă primăria), cuier nu se poate (nu sunt bani de la primărie), gardian (nu sunt bani de la primărie), primăria nu are bani de nimic că doar a renovat această școală pentru cei de la sat: comuna Miroslava, cea de a treia cea mai bogată comună din România. Există bani pentru alte sate, construind școli noi cu 21 de săli în alte sate, dar pentru țăranii de la sat nu există nici măcar bani pentru un cuier. 

Nu sunt bani, acum și puținele lucruri pe care le aveau elevi de la sat, spațiu și învățatul dimineață, nici acestea nu mai sunt!

Când te duci la director și întrebi de ce copilul tău trebuie să stea într-o sală așa de mică încep minciunile: trebuie să existe spațiu pentru cei de la pregătitoare. Dar cu ce sunt acei elevi mai special față de restul elevilor?

Adevărul e că a înființat o grupă de grădiniță cu program prelungit în cadrul Școlii Primare Proselnici în locul unei săli de școală, în mod ilegal. 

Asta din cauză că a declarat spații libere în grădinițe, care intrau în renovare. Aici vine a doua minciună: ea a aflat de abia în August, când în presa locală a fost anunțată din luna Martie, că deja este aprobat bugetul, și vor începe licitația și lucrările. Toată lumea știa, mai putin ea.

Soluție: desfințează și redistribuie acea grupă către către celelalte grădinițe cu program prelungit din subordinea școlii  

Nu se poate așa ceva. Doamna director, la fiecare discuție, spune că acea grupă vine din altă unitate. Începe să dea vina pe inspectorat, că ei au luat decizia, ei sunt de vină. Inspectoratul o contrazice.

Cum poate inspectoratul să spună că a greșit când ei au aprobat documentația și cererea de aprobare? 

Cum se poate aproba o grupa de grădiniță cu program prelungit, când se știa că din iunie școala Corneșți va intra în renovare?

Tu ca director știi că intri în renovare, dar tu faci înscrieri la grupa mică la grădiniță când tu nu ai unde să îi pui pe cei de la grădiniță care întră în renovare care îi ai acum? 

Tu ca inspector, vezi documentația și o aprobi, văzând în prealabil locația. 
Inspectorul având acces la nr de elevi înscriși în școală, la numărul de elevi de la pregătitoare, la numărul de clase, la numărul de elevi din clase și el și-a dat aprobarea. 

Cum dai tu acordul să vină și grădinița cu program prelungit, când nu este spațiu?

SOLUȚIA directoarei și a Inspectoratului: Lasă că se face, îi băgăm pe cei din clasa a IV-a în bibliotecă (24 m2: 18 elevi) și apoi când fac scandal îi mutăm după-amiază cu cerere făcută de părinți.

Trebuie să te rogi la DSP, ISU, la inspectoratul școlar să vină să facă o inspecție de urgență. Până nu insiști că este urgent printr-un al doilea mail, nimeni nu te ia în serios. Primul mail scris pe 18 septembrie, al doilea miercuri pe 20 septembrie dar al doilea a avut urgent în subiect.

Vizita a fost vineri, că nu se poate urgent așa de pe o zi pe altă și bineînțeles anunțată, la ora 8 era o forfotă că vine inspecția, se mătură, a venit și directorul să se asigure.

Pentru ei este normal să nu ai aer, să îți fie cald și să stea 19 persoane într-o încăpere de 24m2.

Cei de la ISU încă așteaptă rugăminți și plecăciuni ca să vină în inspecție. Vor un al doilea Colectiv să se întâmple.
Schița de evacuarea a clădirii este greșită, culoarele de evacuare din sala de bibiotecă sunt prea mici pentru a permite evacuarea copiilor în caz de urgență. Unii copii stau în bănci fără acces la nici un culoar. Alții merg pe laterale să ajungă în față clasei, “în pași de salsa”.

Trebuie să mă rog să vină în inspecție ISU pentru că au foarte multe cereri și nu au inspectori! Poate ajung săptămâna viitoare, dar nu cred! Dar dacă se întâmplă ceva, cine învie copiii? 

Plătesc sute de lei la stat pentru ca copilul meu să fie în siguranță și ei stau liniștiți în birouri unde este răcoare și bine !?

Eu trebuie să mă rog de instituțiile statului să vină să constate.
Și singurele măsuri care au fost luate verbal și am fost înștiințat de director că le-a “ordonat” inspectorul școlar este să se învețe după amiază, nu că grupa de grădiniță cu program prelungit nu are ce căuta într-o școală. Continuăm să ignorăm legea.

Nimeni nu vrea să accepte că a greșit: directorul, inspectorul.
Până unde poate ajunge corupția?

Copilul meu vede speriat realitatea: lipsă de responsabilitate, corupție, lipsă de profesionalism. Îmi spune: “Îmi cer scuze, că merg la școală și aveți atâtea pe cap că să îmi fie mie mai bine.” Cu lacrimi în ochi încerc să îi explic că nu e vina ei, că nu are de ce să își ceară scuze. Întrebările continuă: “Dar nu pot să învăț cu voi acasă, că oricum învăț totul de la voi?”, și continuă explicațiile că statul român nu este în stare să pună un regim de homeschooling în picioare, și părinții sunt pedepsiți dacă copii nu merg la o școală în care dreptul de a învăța în siguranță le este încălcat zilnic.

Îl întreb pe un inspector din Iași la telefon, că dacă se întâmplă ceva cu copilul meu cine are grijă de el. Și mi se răspunde așa de repede că școala, directorul, inspectoratul etc.
Dar dacă moare pentru că nu a putut să fie evacuat din aceea cameră, o să vină cumva directorul să îl învie, să sufle duh sfânt peste el să îl învie?

A răspuns inspectorul: “Doamne ferește, să batem în lemn”. Concluzia pe care o tragi: e mai ușor să zici un Tatăl Nostru, în loc să faci ceva pentru copii.

România educată în 2023, bateți în lemn, pomelnice la biserică și rugăciuni intense pentru ca copilul să ajungă întreg de la școală. 

Și tu, statule, te mai miri că nu vor să mai facă copii? Dar de ce să îi facă, ca să simtă revolta și durerea pe care eu le simt, neputința și înjosirea. Nu! Nu! Nu! Să ajungi să te simți vinovat ca părinte, că ai adus un suflet pe lume, și ești neputincios să îl protejezi în față reprezentaților corupți și incapabili ai statului.

Să ți să se spună de învățători și directori, în fiecare școală că dacă nu îți convine mută-te, în învățământ de stat obligatoriu, știind că legea și infrastructura nu îți permit că părinte să faci asta! Să ți se spună de directori, du-te tu la primărie să ceri spațiu, du-te tu la primărie să ceri transport școlar, părinții să pună cuier, să cumpere materiale didactice și hârtie igienică în școală. Să plătim eternul fond de clasă. 

Avem legi, norme de siguranță, sănătate și igienă, dar degeaba! Eu că părinte trebuie să schimb școala dacă nu îmi convine! România educată!

Gata! Este îndeajuns bătaia de joc!

Ce școală vrei tu să faci învățând după amiază , când toate studiile arată că dimineață este singură perioadă pentru activități de studiu? Ce vrei tu să prindă acel copil când tu îi strici programul de masă, de odihnă?

Vreți salarii mari pentru că meritați? Nu se vede! Învățătorii și profesorii care dictează răspunsurile elevilor la evaluări, că să nu se vadă că nu își fac meseria. Vin cu scuze: Sunt prea mulți copii, copiii sunt răi, nu am toner la imprimantă, a fost pandemia, e normal că mulți rămân repetenți. Întrebi că un părinte îngrijorat (chiar dacă copilul tău e cel mai bun din clasă și nu are probleme), că ți se rupe inima văzând copii nenorociți de sistemul de învățământ: “Dar de ce nu faceți ore remediale cu ei? Legea vă permite!” Răspuns: “Dar îmi spuneți dumneavoastră mie ce să fac?” Începi să te întrebi, ei nu au program de 8 ore? Ce fac după cele 4 ore de la școală? Că vin nepregătiți la ore (s-a văzut în online). Acum se lucrează pe fișe downloadate de pe internet, nu pe caiet, nu pe auxiliarele care le plătesc părinții într-o speranță că o să îi fie de folos. De ce? Fișele se pierd, nu există dovadă lipsei de muncă și pregătire a învățătorului.  

Toată lumea te încurajează să dai în judecată. Procurorii chiar cu toată documentația și legile puse în fața lor, clasează dosarul, din lipsă de timp sau interes. În civil, avocații îți spun că e mică șansă, și chiar dacă câștigi, cel mai probabil, copilul va fi la facultate pe atunci.

Seara, îți pui copiii la somn, îi pupi pe frunte, și te duci să plângi că ești încă o dată învinsă de statul român, cu speranța din ce în ce mai mică că mâine va fi o zi mai bună pentru copiii noștri.