Închide
Rezultatele de la Evaluarea Națională au fost, fără îndoială, așteptate cu multă emoție de părinții și absolvenții clasei a VIII-a. După cum era de așteptat, publicarea lor a stârnit o adevărată dezbatere oscilând de la analizele entuziaste, care menționau cel mai mare număr de note de trecere din ultimii ani, până la vocile care remarcau gradul scăzut de dificultate și greșelile frecvente constate în lucrările copiilor. motivație
Marcel BARTIC în dialog cu Daniel CRISTEA-ENACHE, Conferențiar Universitar Doctor, Facultatea de Litere, Universitatea din București
Am simțit nevoia să descâlcim toate aceste opinii și să identificăm care este diagnosticul corect al acestor rezultate. Mai mult decât atât, cred că se impune nevoia unei discuții referitoare la maniera în care construim demersul didactic la clasă și cum integrăm resursele didactice în actul educațional. I-am lansat provocarea acestor întrebări lui Daniel CRISTEA-ENACHE, conferențiar universitar dr. în cadrul Facultății de Litere, Universitatea din București, critic literar, director la revista Literatura de azi și autor al manualului de limba și literatura română de la CD Press.
Prima curiozitate pe care am avut-o s-a referit la calitatea rezultatelor obținute de elevi la acest examene naționale. “Statistic vorbind, afirmă Daniel Cristea-Enache, aceste rezultate ar părea mai bune decât cele din anul precedent, dar nu sunt așa. Mulți ar spune că elevii au parcurs o perioadă mai dificilă, cu foarte multe ore efectuate în sistem online dar tot nu este o scuză suficient de bună. Toți elevii ar trebui să ia zece!”. Am fost surprins de acest răspuns și am vrut să știu care sunt motivele pentru care ar trebui să acceptăm acest standard de notare. Sistemul de învățământ are rolul, potrivit opiniei invitatului nostru, de a-l îndruma pe elev să-și formeze în proporție de 100% competențele impuse prin programele școlare de gimnaziu și în profilul absolventului de clasa a VIII-a. Aceste standarde ar trebui să fie echivalentul notei de zece. Acest lucru se reflectă și în structura probelor de la evaluare, care conțin un nivel mediu de testare, nu unul de olimpiadă! Peste 147000 de elevi (99,5%) nu au asimilat complet competențele din programă și vor intra în învățământul liceal cu reale carențe iar rezultatele de la bacalaureat vor confirma acest trend descendent.
Dacă v-ați întrebat cum ajung procentele analfabeților funcționali să crească, iată una dintre explicații.
Multă lume are convingerea, afirmă Daniel CRISTEA-ENACHE, că a fi analfabet funcțional are legătură doar cu limba și literatura română. Că se referă la imposibilitatea de a înțelege mesajul unei opere literare. Or, absența acestor competențe de bază impactează absolut toate disciplinele studiate în gimnaziu. Simplificând, putem spune că orice lecție dintr-un manual școlar este un text nonliterar. Dacă nu înveți să descifrezi un astfel de text la orele de limba și literatura română, nu vei înțelege nici textul lecțiilor din manualul de istorie sau cerințele problemelor la matematică. A deține această competență înseamnă capacitatea de a înțelege care este tema sa, care sunt ideile principale și cele secundare, ce informații esențiale și de detaliu conține, să faci interferențe, să înțelegi relația cauză-efect și să faci predicții.
Ce soluții avem la îndemână?
Motivația pentru învățare este esențială în acest sens. Nu este greu de identificat faptul că rezultatele din acest an sunt expresia unui deficit motivațional al elevilor. De aceea, afirmă profesorul Cristea-Enache, a fost imperativ necesar să includă în manualul pe care l-a redactat o întreagă unitate de învățare structurată în jurul motivației. Sigur, că mai sunt și alți factori care pot contribui, evident, la schimbarea paradigmei educaționale pe care o avem în prezent cum sunt politicile publice, cadrele didactice și manualele școlare. Acestea din urmă reprezintă în continuare o resursă esențială de învățare pentru elevi deoarece reflectă programa școlară și, de ce nu, politicile publice în educație.
Dialogul pe care l-am avut cu Daniel CRISTEA-ENACHE m-a ajutat să înțeleg mai bine care sunt căile pe care ar trebui să pornim dacă ne dorim, cum spunea la începutul discuției noastre, “note de zece pentru toți elevii”. Sigur, pentru asta, ar trebui reformată din temelii modalitatea de admitere la liceu și renunțarea la media obținută la Evaluarea Națională. Un alt generos subiect de discuție pe care sunt convins că îl vom putea continua într-o nouă întâlnire. Până atunci, vă invit să descoperiți argumentația și opiniile invitatului meu în materialul video pe care l-am realizat în acest scop.
Marcel BARTIC în dialog cu Daniel CRISTEA-ENACHE, Conferențiar Universitar Doctor, Facultatea de Litere, Universitatea București
Dacă ai ajuns aici, citește și
Evaluarea Națională 2022. Ce spun profesorii și elevii despre proba la limba și literatura română
