Închide
În prag de nou an școlar, Fundația World Vision România face publice rezultatele unui sondaj realizat în rândul actorilor cheie din educație – profesori și elevi. Șase din zece cadre didactice se declară ca fiind foarte motivate să își îndeplinească responsabilitățile și să contribuie la creșterea calității educației în mediul rural. Prin comparație, doar 35% dintre tineri au exprimat un nivel moderat de motivație, iar 15% au declarat că sunt puțin sau chiar deloc motivați.
Referitor la pregătirea pentru noul an școlar, 7 din 10 profesorii din mediul rural consideră că sunt foarte pregătiți pentru provocările didactice ale noului an. Doar un sfert dintre elevi (24%) se consideră foarte pregătiți. Aceste diferențe confirmă că elevii pot se confruntă incertitudini și dificultăți mai mari în adaptarea la cerințele anului școlar.
Tabloul de bord al educației din România, la începutul anului școlar 2024 – 2025, conform celor mai recente date și studii ale fundației:
Cât costă educația gratuită din România?
Fundația reiterează faptul că investiția în educație generează încasări importante la bugetul de stat. La fiecare leu investit în educația unei persoane cu studii masterale, statul încasează opt lei, ceea ce este echivalentul unui randament de 700%.
Începerea noului an școlar în date statistice
„Vedem cum răspunsurile sondajului nostru subliniază un contrast important între optimismul și aupercepția privind pregătirea cadrelor didactice, pe de o parte, și provocările întâmpinate de elevii din aceste zone , pe de altă parte. Un aspect îngrijorător este că, în ciuda eforturilor cadrelor didactice de a oferi o educație de calitate și de a atrage resurse, infrastructura școlară și resursele disponibile sunt adesea insuficiente. Profesorii sunt nevoiți să îndeplinească roluri multiple în lipsa personalului specializat necesar, fapt ce le limitează capacitatea de a se dedica în mod optim activităților educaționale esențiale.
Lipsa materialelor didactice, a personalului specializat și a mobilierului adecvat reprezintă provocări semnificative care afectează direct calitatea educației. Un alt aspect important este tranziția elevilor de la gimnaziu la liceu, care este adesea marcată de dificultăți suplimentare din cauza lipsei de resurse, a suportului limitat pentru teme și a dificultăților de pregatire la materiile de bază. Aceste probleme sunt exacerbate de contextul economic și social defavorizant al comunităților rurale.” Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
Infrastructura școlară generală
În privința infrastructurii școlare, 49% dintre cadrele didactice consideră școala ca fiind foarte pregătită să își primească elevii, iar 34% spun că pregătirea este mai degrabă moderată. Printre resursele lipsă identificate de profesori se numără materialele didactice (55%), personalul specializat – consilier, psiholog, mediator – (35%) și mobilierul (31%).
Pe de altă parte, elevii percep infrastructura școlară ca fiind relativ satisfăcătoare, 4 din 10 elevi evaluând-o ca fiind neutră și satisfăcătoare (39%).
Infrastructură digitală și competențe
Aproximativ 35% dintre cadrele didactice consideră că școala este bine dotată cu echipamente digitale, iar 18% o consideră foarte bine dotată. În același timp, 44% dintre profesori se simt foarte pregătiți pentru integrarea tehnologiei în predare, iar 47% se declară moderat pregătiți.
Cu privire la infrastructura digitală a școlii, elevii au perspective variate: 47% dintre aceștia consideră că școala este moderat pregătită, indicând o percepție că resursele digitale sunt adecvate, dar ar putea beneficia de îmbunătățiri suplimentare. În același timp, 32% dintre elevi consideră că școala este foarte bine pregătită, sugerând o apreciere pozitivă a suportului și echipamentului digital disponibil.
În ceea ce privește competențele digitale ale profesorilor, 47% dintre elevi consideră că aceștia sunt moderat pregătiți, iar 28% spun că sunt foarte pregătiți.
Evaluarea Națională 2024 în date statistice
Încrederea elevilor în cadrele didactice și în părinți, în cazul unui abuz
Tot în contextul începutului de an școlar, un alt aspect important este modul în care adolescenții se simt în legătură cu raportarea abuzurilor sau a riscurilor de abuz. Aproape unu din trei adolescenți nu ar avea deloc sau doar în mică măsură încredere să vorbească cu părinții dacă ar trece printr-un abuz sexual, din cauza fricii și a rușinii de a nu fi judecați.
Tot unu din trei nu ar avea încredere deloc sau ar avea încredere scăzută să sune la Poliție, iar mai mult de unul din doi n-ar apela nici la Protecția Copilului. Încrederea cea mai scăzută este, însă, în cadrele didactice, cu puțin peste unu din cinci adolescenți dispuși să vorbească cu un profesor în cazul unui abuz sexual.
Sprijin pentru elevii de liceu din mediul rural
Deși educația este gratuită, costurile asociate participării și menținerii in educație rămân o povară semnificativă pentru mulți părinți din mediul rural, determinându-i pe copii să abandoneze școala. Potrivit unui sondaj realizat de World Vision România, 56% dintre elevii din aceste comunități nu își continuă studiile după clasa a VIII-a, din cauza dificultăților financiare.
Pentru a combate fenomenul de abandon școlar și pentru a îmbunătăți performanțele elevilor, World Vision România a identificat mai multe soluții, după cum urmează:
World Vision România continuă să implementeze programe esențiale pentru sprijinirea copiilor din comunitățile defavorizate:
Start în educație este cel mai amplu program de educație timpurie din România. În cadrul acestuia, 120.000 de copii primesc un ghiozdan echipat cu materiale educaționale și peste 23.000 de părinți beneficiază de cursuri de parenting. World Vision România a extins programul cu donații de kit-uri educaționale pentru 1.500 de grădinițe și cursuri de formare pentru 3.500 de educatori.
[Pentru informații suplimentare despre proiect, CLICK AICI]
