Închide
1958: În laboratorul de la subsolul unui spital din Ohio, cardiologul F. Mason Sones Jr. injectează accidental o cantitate mare de substanță de contrast în vasele mici ale inimii unui pacient în timpul unui test de imagistică de rutină. Spre marea surpriză și ușurare a doctorului, substanța de contrast nu provoacă un accident fatal al inimii, iar această întâmplare fericită marchează nașterea imagisticii cardiace moderne și marchează în istorie prima angiografie coronariană. 
Înainte ca Dr. F. Mason Sones Jr. să facă această greșeala uriașă, în practica medicală de la acea vreme se susținea că injectarea de substanță de contrast în arterele coronare – vasele prin care se alimentează inima cu sânge – ar provoca instantaneu o o tulburare a ritmului cardiac cu potențial fatal numită fibrilație ventriculară. Deși medicii din anii 1950 foloseau în mod regulat substanța de contract pentru a vizualiza valvele și camerele inimii unei persoane, procedura era considerată riscantă pentru vizualizarea vaselor mai mici.
Fără o vizualizare clară a arterelor coronare, cardiologii nu puteau evalua riscul de atac de cord al unei persoane sau interveni în cazul în care vasele erau parțial sau complet blocate. Dar imediat ce Sones a descoperit că substanța de contrast poate fi introdusă în siguranță în arterele coronare, a început să dezvolte tehnica angiografiei moderne, care permite cardiologilor să vadă și să repare arterele înfundate din inimă.
Accidentul lui Sones a marcat un pas uriaș înainte pentru imagistica cardiacă, dar evenimentul în sine a fost departe de a fi liniștit. În dimineața zilei de 30 octombrie, când a avut loc incidentul, Sones încerca să examineze valvele inimii unui bărbat de 26 de ani cu artrită reumatoidă. Procedura necesită injectarea a 40-50 de mililitri de substanță de contrast în aorta pacientului, un vas de sânge major care se află chiar lângă deschiderea arterei coronare drepte.
Spre groaza lui Sones, chiar înainte ca un asistent să injecteze substanța de contrast, vârful tubului s-a întors în artera coronară dreaptă, iar mai mult de jumătate din substanță a fost injectată în vasul mai mic decât aorta. Conform relatării cardiologului Julio Sosa, care era prezent la momentul respectiv, Sones a strigat: „L-am omorât!” și a alergat la pacient pentru a se pregăti să-i deschidă pieptul și să-i maseze inima manual, dacă este necesar.
Dar, în loc să intre în fibrilație ventriculară, inima pacientului a avut un scurt episod de tahicardie și apoi a revenit la normal. Sones și-a dat seama aproape imediat că a făcut o descoperire foarte importantă: pacienții puteau supraviețui cu ușurință chiar și unei injectări mari de substanță de contrast în vasele mai mici ale inimii, nu doar în cele mari.
Ce-ar fi viața fără știință? Unde-am fi fost fără mărul lui Newton? Fără baia lui Arhimede – după care se spune că a strigat ”Evrika”? Lumea de azi ar arăta diferit, pentru că impactul științei asupra vieții noastre este uriaș. De aceea, Școala Evrika a ales o metodă de predare cu sens, axată pe informațiile esențiale, lăsând suficient loc pentru creativitate, inițiativă, curaj, imaginație și sete de cunoaștere. Dacă sunteți curioși, intrați pe www.scoala-evrika.
„În zilele următoare, am început să cred că acest accident ar putea indica direcția pentru dezvoltarea unei tehnici pe care o căutam de mult. Dacă un om poate tolera o astfel de cantitate mare de substanță de contrast direct într-o arteră coronară, atunci ar putea fi posibil să se realizeze această procedură cu cantități mai mici și mai diluate. Cu teamă și îngrijorare, am început un program pentru a realiza acest obiectiv.” a scris Stone imediat după teribila întâmplare.
În următorii ani, Sones și colegii săi de la Cleveland Clinic au dezvoltat tehnica cateterismului cardiac, care implică inserarea unui tub flexibil în arterele coronare, injectarea unei cantități mici de substanță de contrast și vizualizarea arterelor cu ajutorul unei camere cu raze X. Până în 1967, Sones efectuase această procedură la peste 8.200 de pacienți, iar astăzi este cunoscut ca tatăl imagisticii cardiace moderne.
La moartea doctorului Sones, în 1985, unul dintre pionierii chirurgiei cardiace René Favaloro, din Argentina, spunea „Fără munca doctorului Mason Sones Jr. – o contribuție uriașă la cardiologia modernă – toate eforturile noastre în revascularizarea miocardică ar fi fost zadarnice”. Favaloro a fost primul medic care a efectuat o intervenție de bypass coronarian, o procedură care redirecționează sângele în jurul unei artere coronare înfundate.
Imagistica cardiacă a salvat viețile a numeroși pacienți în ultimii 50 de ani și probabil că majoritatea celor salvați își datorează viața erorii medicale fericite din 1958.
foto [email protected]
Angiografia coronariană este un test special, care folosește razele X. Este efectuată pentru ca medicul să afle dacă arterele coronare ale pacientului sunt blocate sau îngustate, unde anume sunt blocate ori îngustate și cât de mult sunt afectate.
O angiografie poate detecta cauza anginei, o durere toracică persistentă, poate depista o anomalie congenitală a arterelor coronare, dacă arterele nu sunt în orientarea corectă, o boală cardiacă valvulară, dacă există o problemă cu una sau mai multe dintre valvele inimii și cardiomiopatiile, adică bolile mușchiului inimii.
O angiografie îl poate ajuta pe medic să observe dacă pacientul are nevoie de tratament, cum ar fi o angioplastie sau un stent implantat, de o operație de bypass coronarian sau de o altă terapie medicală.
Rubrica Știință 365 este susținută de Școala EVRIKA.
Poate te interesează și
29 octombrie 1925: se naște Carl Djerassi, „tatăl” pilulei contraceptive
