Închide
Nailonul (nylon) a fost inventat în anul 1935 de către chimistul american Wallace Carothers, care lucra pentru compania DuPont, și a făcut parte dintr-o serie de cercetări mai ample pentru dezvoltarea de fibre sintetice care au revoluționat industria modei.
Așa au apărut ciorapii de culoarea pielii din nailon (nylon), care înlocuiau cu succes pe cei din mătase, oprind astfel, la acea vreme, importurile din Japonia, producatorul numărul 1 al fibrei naturale. Wallace Carothers
Nailonul a revoluționat industria textilelor, având un impact semnificativ asupra modului în care sunt fabricate hainele, fustele și lenjeriile. Datorită proprietăților sale elastice, durabilității și rezistenței la uzură, nailonul a devenit rapid un material preferat în îmbrăcăminte și în alte aplicații industriale.
Originea numelui
Nu, numele Nailon (NYLON) NU este un acronim pentru New York (NY) și Londra (LON). Adevărata poveste a originii numelui Nailon este pe cât de simplă, pe atât de surprinzătoare.
Inițial a fost numit No-Run. Din păcate, primele perechi de ciorapi din nailon aveau tendința de a se rupe destul de rapid, așa că acest nume a trebuit abandonat.
Un joc de cuvinte a dus în cele din urmă la numele fără vreun sens de NYLON. Pur și simplu pentru că suna bine și le-a plăcut celor de la DuPont.
Mai există o legendă urbană, care pare destul de plauzibilă: NYLON reprezintă acronimul format de inițialele prenumelor soțiilor celor cinci chimiști de la DuPont care au colaborat la inventarea textilei, și anume : Nancy, Yvonne, Louella, Olivia și Nina.
În 1937, DuPont a angajat compania Union Manufacturing pentru a produce imediat și în secret primii ciorapi de nailon chiar în același an. Deoarece oamenii de știință nu reușiseră încă să găsească o metodă de a obține nuanțe de piele din Polimerul 66, primele modele, cu cusături de bumbac și margine și vârf de mătase, erau de culoare neagră.
Anunțul oficial al nașterii Nailonului a avut loc pe 27 octombrie 1938, într-o prezentare despre Expoziția Mondială de la New York. Totodată, New York Herald Tribune a publicat, pe 30 octombrie, primul anunț comercial despre iminenta apariție a ciorapilor din nailon ce vor fi produși de compania DuPont, interesant, în aceeași zi cu celebra emisiune radiofonică a lui Orson Welles, intitulată Războiul Lumilor.
Prima demonstrație publică a Nailonului a avut loc într-un cadru restrâns la Expoziția Golden Gate din San Francisco pe 18 februarie 1939. DuPont a făcut tot posibilul ca la Expoziția Mondială din New York ce urma în aprilie, să poată prezenta Nailonul ca o nouă fibră sintetică minunată făcută din „carbon, apă și aer”. Spectacolul cu ciorapi de nailon a provocat senzație! Expoziția Golden Gate din San Francisco pe 18 februarie 1939
Ciorapii de nailon sunt puși în vânzare în 1939
Ciorapii de nailon au fost puși în vânzare pentru prima dată mai târziu în acel an, pe 24 octombrie, în șase magazine selectate din Wilmington, Delaware, sediul central al DuPont, unde inventatorul Wallace Hume Carothers și echipa sa au dezvoltat noul super polimer.
Din nefericire, Wallace nu a trăit să vadă succesul fenomenal al Nailonului, el decedând la 29 aprilie 1937.
Femeile au călătorit de la distanțe mari, până din Washington DC, pentru a asalta magazinele din Delaware, astfel încât să fie printre primele care cumpără acești noi ciorapi minune.
Au găsit ciorapi care erau mai transparenți decât mătasea și infinit mai plăcuți de purtat. Au existat și detractori. O doamnă care și-a rupt rapid noua pereche i-a returnat. Ea a pretins că cineva a pus prea mult „aer” în ei.
Dar experimentul din Wilmington a dovedit că femeile erau pregătite și dornice să accepte ciorapii de nailon. Producătorii de ciorapi au început producția în cantități mari, oferind 4.000.000 de perechi de vânzare în toată SUA pe 15 mai 1940, cunoscută anterior ca Ziua Nailonului.
În New York, s-au vândut 72.000 de perechi în prima zi. Stocul național pentru mărimile cele mai dorite s-a epuizat în patru zile. Femeile erau încântate la gândul că își vor reduce cheltuielile făcute cu ciorapii de mătase la jumătate prin achiziția celor din nailon.
Potrivit revistei Fortune din 1940, femeile americane erau împărțite în două tabere: o mică tabără era vehement împotriva nailonului, iar cealaltă tabără, majoritară, era entuziastă pro-nailon.
Pentru a determina durabilitatea nailonului, revista Life a cerut companiei United States Testing Co să testeze patru dintre cele mai populare modele: nailonul a rezistat la fiecare test!
Când a izbucnit războiul, nailonul a fost clasificat ca material esențial. DuPont a limitat producția de ciorapi de nailon și a început să producă fire mai groase pentru parașute, corzi, corturi și uniforme.
A existat o goană după ciorapi de nailon înainte ca stocurile să se epuizeze, care a intrat în istorie. Numai în Denver, femeile au cumpărat ciorapi în valoare de 125.000 de dolari în doar două zile.
În august 1945, la doar o săptămână după încheierea războiului, DuPont a anunțat că producția comercială de fire pentru ciorapi a fost reluată.
Vrei mai multă carte pentru copilul tău? O școală cu un program echilibrat, cu accent pe studiu, dar și pe creativitate, joacă și dezvoltarea abilităților copilului tău? Așa e că știi că se poate mai bine? Hai la Școala Evrika! Te așteptăm cu o programare la „programează o vizită” sau sună-ne direct la 0725 173 926. Răspundem de fiecare dată!
Când primii ciorapi de nailon au reapărut, în sfârșit, în magazine la începutul lunii decembrie 1945, reacția a fost tumultuoasă. Titlurile din presa erau pe fulminante: la Chicago – „Pacea este aici! Ciorapi de nailon la vânzare!”, la New York – „30.000 de femei se înghesuie pentru ciorapi de nailon!” și „Mulțimea de nailon, cu 40.000 de oameni, țipă și se întinde pe o milă.”
În San Francisco, prima vânzare a atras 10.000 de oameni pe Market Street. Au trebuit să închidă mai devreme pentru că una dintre vitrine a cedat sub presiunea mulțimii.
În 1988, Pretty Polly a creat un spot publicitar celebru prin care, pentru prima dată, o generație de femei știau cui să mulțumească pentru ciorapii de nailon, nu unui designer, ci unui om de știință, Wallace Carothers.
Spot publicitar realizat de Pretty Polly în 1988
Rubrica Știință 365 este susținută de Școala EVRIKA.
La ce ne bun atâta matematică?