Închide
Pentru umanitate, precizia timpului, la minut și secundă, a devenit o problemă, mai degrabă, a ultimilor 30-50 de ani. Strămoșii noștri, vânători-culegători sau agricultori, se culcau odată cu găinile, când nu mai era lumină și se trezeau la răsărit fără să aibă un stres legat de minute și secunde. Cel mai probabil, apariția competițiilor sportive a dus la nevoia măsurătorilor mult mai riguroase, cu precizie la minute, secunde… și mai aproape de zilele noastre la zeci, sute sau miimi de secunde.
Dar ceasurile, de-a lungul anilor, pierd secunde poate chiar minute, așa că pentru o măsurătoare mai exactă, în 1945, cercetătorii de la Universitatea Columbia din New York, care studiau măsurarea timpului folosind vibrațiile atomului de cesiu, au propus realizarea unui ceas de o precizie uluitoare, care ar urma să funcționeze pe bază de energie atomică.
Și lucrurile chiar s-au întâmplat! Zece ani mai târziu, pe 25 ianuarie 1955, echipa de cercetare condusă de către savantul Isidor Isaac Rabi a anunțat realizarea ceasului atomic care funcționa pe baza vibrațiilor atomului de cesiu și care pierdea o secundă la 300 de ani!
În același an, în Anglia, a fost construit un model funcțional pentru Laboratorul Național de Fizică din Teddington, de către Louis Essen și J.V.L. Parry.
Acest ceas măsura timpul prin schimbarea stării atomilor de caesiu și avea o întârziere de o secundă la 300 de ani – aproximativ de 30 de ori mai bun decât ceasurile cu cristal de cuarț introduse în anii 1930 și de 300 de ori mai bun decât cele mai precise ceasuri cu pendul care erau cele mai bune cronometre până atunci. Ceasurile atomice sunt atât de precise încât au dezvăluit neregularități în rotația Pământului, astfel că timpul este acum definit în termeni de măsurători cu ceasuri atomice, în loc de observațiile astronomice care au fost folosite timp de sute de ani. Cele mai recente ceasuri atomice au o precizie și mai impresionantă: ele întârzie în jur de o secundă la un milion de ani.
Cum ar fi fost, azi, viața, fără oameni de știință și pasiunea lor pentru descoperiri? Cu ce am fi scris, dacă nu ar fi inventat Petrache Poenaru stiloul? Știind cât de importante sunt științele pentru lumea în care trăim, Școala Evrika are o metodă de predare axată pe informații esențiale, lăsând copiii să-și alimenteze setea de cunoaștere prin creativitate și imaginație. Dacă vreți să aflați mai multe, intrați pe www.scoala-evrika.ro.
Un ceas atomic urmărește un oscilator electric reglat de frecvențele naturale de vibrație ale unui sistem atomic. În cazul unui fascicul de atomi de cesiu, așa cum este folosit în ceasul original, ceasul poate calcula numărul exact de cicluri de radiație ale unui atom de cesiu pe secundă: 9.192.631.770! Astăzi, mai multe țări au rețele de ceasuri atomice care sunt menținute sincronizate pentru a menține o scară de timp stabilă.
Ceasurile atomice moderne, precum standardul american NIST-F1, sunt capabile să indice timpul exact până la secundă timp de 100 de milioane de ani. De fapt, stabilitatea ceasurilor atomice a dus la redefinirea academică a timpului. O secundă este acum măsurată nu în funcție de rotația Pământului, așa cum era cazul anterior, ci în funcție de cantitatea anumitor reacții ale unui atom de cesiu.
S-ar putea să vă întrebați, de ce este important?
Luați în considerare sistemul GPS: acesta traduce durata necesară semnalelor radio de la dispozitivul dvs. pentru a ajunge la sateliții în orbită în coordonate spațiale și de timp. Dacă ceasul din oricare dintre acei sateliți ar fi incorect, poziția dumneavoastră. ar fi citită greșit.
Rubrica Știință 365 este susținută de Școala EVRIKA
Poate vă interesează și
24 ianuarie 1984: Apple lansează primul computer personal cu interfață grafică și mouse
