fbpx

De ce este important ca oamenii să vorbească despre biodiversitate. Sfaturile biologului Alexandru Stermin

Photo 34517365 | Biodiversity © Palex66 | Dreamstime.com

Ziua Mondială a Biodiversității a fost stabilită de către Organizația Națiunilor Unite (ONU) în anul 1993, pentru a sublinia importanța conservării biodiversității și a promova conștientizarea asupra nevoii de protejare a ecosistemelor și a diversității speciilor de plante și animale.

Data de 22 mai a fost aleasă pentru a marca adoptarea Convenției asupra Diversității Biologice, la Rio de Janeiro, în anul 1992. Astfel, în fiecare an, pe 22 mai, se sărbătorește Ziua Mondială a Biodiversității, cu evenimente și acțiuni menite să evidențieze importanța protejării biodiversității pentru viitorul planetei noastre.

Biodiversitatea reprezintă varietatea vieții pe Pământ, incluzând diversitatea speciilor, diversitatea genetică și diversitatea ecosistemelor, fiind fundamentul pentru funcționarea echilibrată a mediului înconjurător și pentru supraviețuirea umanității.

Pentru a înțelege mai bine acest subiect și importanța ecosistemelor am apelat la biologul și exploratorul Alexandru Stermin, care anul trecut a fost Ambasadorul “NATURA DINTRE APE.

”Până nu demult, credeam că este foarte important să informăm oamenii și să ne ducem înspre ei și să le spunem ce trebuie să facă. Adică experții să se întâlnească cu oamenii care nu au expertiză. Însă ultimele studii arată că mult mai eficient decât să te duci spre oameni și să-i informezi este ca oamenii să discute între ei despre asta, chiar dacă nu se pricep. Deci e foarte important să începem să discutăm despre dispariția biodiversității și încălzirea globală, chiar dacă nu ne pricepem. Asta creează în jurul nostru un fel de halou de conștientizare și ne naște tot felul de întrebări, ne face curioși înspre dialogul și discursul experților”

Alexandru STERMIN, Biolog


Dragi părinți,

Știm că este o perioadă aglomerată pentru copii: sfârșit de an, încheieri de medii, evaluări, teste. Credem, însă, că merită să participe la o competiție serios de simpatică și extrem de generoasă cu premiile – NATURA DINTRE APE, olimpiada școlară cu subiecte fascinante despre biodiversitate, schimbări climatice și sustenabilitate.

Înscrierile la olimpiada școlară Natura dintre Ape se închid vineri 7 iunie, ora 10:00.


Bune practici indicate de Alexandru Stermin pentru a preveni răspândirea speciilor invazive:

Sunt foarte multe specii invazive care au ajuns aici și multe dintre ele au fost aduse ca specii ornamentale. Ele au scăpat din curtea și grădinile oamenilor și s-au răspândit. De exemplu, cenușerul este o specie invazivă și este o specie care a ajuns la noi pentru că este o specie ornamentală, dar s-a răspândit atât de mult încât a ajuns să înlocuiască alte specii și să nu lase alte specii să se dezvolte în jurul lui.

Face parte din Familia Simaroubaceae (Simarobacee), este un arbore ornamental exotic, înalt până la 25m, originar din China, i se mai spune şi oţetar fals, arbore-puturos, cenuşerul.

Mai avem și salcâmul pitic, care s-a răspândit pe marginea râurilor și, acolo unde aveam un ecosistem, aveam 3-4 specii de arbori și arbuști, acum avem o singură specie: salcâmul pitic, care ajunge acolo și care ocupă spațiul altor specii.

Este important să știm că există specii invazive și că, fără să știm, noi putem contribui la răspândirea lor.

O soluție ar fi ca oamenii, când își amenajează grădinile și parcurile, în primul rând, să nu aducă specii care ar avea potențial invaziv. În al doilea rând, să aducă specii autohtone, specii de la noi, specii care au și ele o valoare ornamentală. Aducând speciile de la noi în mijlocul orașelor, ce facem? Creștem biodiversitatea orașelor. Un ecosistem care are o biodiversitate mare este mult mai rezistent la speciile invazive.

Dacă ar fi să țină de fiecare în parte, eu cred că e important să știm că speciile astea există, e important, atunci când aducem o specie nouă, să fim conștienți că ea ar putea să fie invazivă și, dacă tot vrem să aducem specii pe care să le plantăm, să fie specii de la noi.

Mai e ceva. Au început să fie tot felul de specii de animale invazive, cum sunt țestoasele de Florida. Foarte multă lume își cumpără țestoase de Florida, pe care le aduce, le crește în acvariu până ajung cât palma, după care sunt prea mari ca să le păstreze acolo și se duc și le eliberează. Țestoasele astea intră în competiție cu țestoasele de la noi și devin o problemă. Și atunci, e bine să știm și ce facem cu animalele astea de companie pe care le cumpărăm și pe care ne-am gândi că putem să le eliberăm în mediul înconjurător. Nu e bine deloc să facem lucrul ăsta.


Urmărește un documentar despre biodiversitate realizat de Alexandru STERMIN la stațiile de producere a apei potabile CRIVINA și ARCUDA, Apa Nova


Cine este Alexandru Stermin

Alexandru STERMIN

Este biolog și explorator. În mod normal îl regăsim catedră, la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj. Este licențiat în biologie și teologie, absolvent al unui masterat în filosofie și al unui program de formare în psihoterapie pozitivă. A participat la expediții în jungla Americii de Sud și în Siberia, a fost bursier la Universitatea din Greifswald și la Universitatea de Stat din Rio de Janeiro. Se implică activ în popularizarea științei și conservarea naturii, în rândul celor mari și mici deopotrivă.
În 2015, a contribuit la realizarea seriei “Fauna României (Păsări)” publicată de Academia Română. Este autorul cărților „Călătorie în jurul omului” și “Căzuți din junglă – Poveștile unui explorator”, care au devenit bestseller Humanitas. 
Scrie articole în revistele Sinteza și National Geographic. A primit din partea Universității Babeș-Bolyai Premiul de Excelență pentru implicarea culturală și deschiderea spre comunitate (2021) şi Premiul de Excelență în Educaţie (2022).


Înscrierile la olimpiada școlară Natura dintre Ape se închid vineri 7 iunie, ora 10:00.


Află mai multe despre NATURA DINTRE APE

Știi ce-i ghizdeiul? Dar pârșul de alun? Te așteptăm la NATURA DINTRE APE!

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.