Închide
Și nu este vorba de R.E.M cu piesa Man on the Moon, ci chiar de primul pas făcut de un om pe suprafața Lunii. Pe 20 iulie 1969, astronautul american Neil Armstrong a făcut istorie, devenind primul om care a pășit pe Lună.
Pasionat de zbor, Neil și-a obținut licența de pilot la 16 ani. În 1949, si-a întrerupt studiile universitare pentru a lupta în războiul din Coreea, unde a zburat în 78 de misiuni de luptă. După ce a părăsit serviciul militar, a revenit la facultate, pentru ca mai târziu să se alăture Comitetului Național Consultativ pentru Aeronautică (NACA), predecesoarea NASA. Primul său zbor spațial a fost ca pilot comandant al misiunii Gemini 8 în 1966. În aceasta misiune el a executat prima andocare a două nave spațiale, împreună cu pilotul David Scott.
Cea de a doua și ultima misiune spațială a lui Armstrong a fost cea de comandant almisiunii de aselenizare Apollo 11, din iulie 1969.
Misiunea Apolo 11 – Montaj realizat de NASA
Misiunea a îndeplinit visul președintelui american John F. Kennedy, acela de a trimite un om pe Lună până la sfârșitul decadei anilor `60, într-un discurs ținut înaintea unei întruniri a Congresului pe 25 mai 1961.
Echipajul misiunii Apollo 11 era format din: Neil A. Armstrong – Comandant, Michael Collins – Comandantul modulului pilot, Edwin E. (Buzz) Aldrin, Jr. – Pilotul modulului lunar.
Pe 20 iulie 1969, cu câteva momente înainte de aselenizare, un beculeț l-a informat pe Aldrin că cel puțin unul din cei patru senzori, lungi de circa 170 cm și care atârnau de picioarele Vulturului, a atins suprafața lunară. Contact light! Conform instrucțiunilor, Armstrong ar fi trebuit să oprească motorul dar acesta a uitat. Trei secunde mai târziu, Vulturul a aselenizat, iar Armstrong l-a oprit în sfârșit.
Apollo11, Lunar Module Eagle (NASA)
După verificările finale ale operației de aselenizare, Armstrong i-a transmis lui Charles Duke (CAPCOM – responsabil cu comunicația dintre Pământ și capsulă): „Houston, Tranquility Base here. The Eagle has landed” . Mesajul era diferit de cel convenit, întrucât a schimbat numele Eagle cu Tranquility Base. Dar acest detaliu i-a făcut pe toți să înțeleagă că aselenizarea a fost fară probleme și au răspuns „Roger, Twan– Tranquility, we copy you on the ground. You got a bunch of guys about to turn blue. We’re breathing again. Thanks a lot” (Am recepționat. Ați făcut niște tipi aproape să se sufoce. Putem respira din nou. Mulțumim).
Au urmat primele cuvinte din seria faimoasă a lui Armstrong, „The Eagle has landed” (Vulturul a aselenizat). Au urmat câteva momente de tăcere.
Filmul aselenizării aici:
După mai mult de 2½ ore petrecute pe suprafața lunară, astronauții au lăsat în urmă instrumente științifice precum retroreflectorul utilizat pentru experimentul de măsurare a distanței Lună – Pământ cu ajutorul laserului, dar și un seismograf pasiv pentru a măsura cutremurele de pe Lună.
Au lăsat de asemenea un steag american, o insignă a misiunii Apollo 1 și o placă, montată pe o porțiune a ML care a rămas pe Lună, și pe care erau două desene ale Pământului (reprezentând emisfera vestică și cea estică) precum și o inscripție, dar și semnăturile astronauților și a președintelui Richard Nixon. Inscripția era „Here Men From The Planet Earth First Set Foot Upon the Moon, July 1969 A.D. We Came in Peace For All Mankind.” (Aici Omul De Pe Planeta Pământ A Pus Pentru Prima Dată Piciorul pe Lună, Iulie, 1969, d.Hr. Venim Cu Gânduri Pașnice în Numele Omenirii.). Au mai lăsat și un săculeț conținând o replică din aur a unei ramuri de măslin ca și simbol tradițional al păcii, dar și un disc de silicon conținând mai multe mesaje. Acesta conținea mesaje de bunăvoință din partea președinților americani Eisenhower, Kennedy, Johnson și Nixon alături cele ale altor 73 de lideri de stat, inclusiv România prin vocea președintelui Consiliului de Stat al R.S. România, Nicolae Ceaușescu.
Acel disc mai conținea și liste cu liderii Congresului american, o listă cu membrii Congresului american care au dat legi și norme privind activitatea NASA, dar și o listă cu managerii NASA. În cartea sa din 1989, Aldrin menționează că printre obiectele trimise au fost și medalii sovietice care comemorau cosmonauții Vladimir Komarov și Iuri Gagarin.
De altfel, Romania a fost singura țară din lagărul socialist care a transmis în direct Aselenizarea.
La Radio România, în 20 iulie 1969, transmisia radiofonică în direct a aselenizării a fost realizată de Catinca Ralea alături de crainicul Ion Ghiţulescu.
Cu 3 luni înainte a muri, în 2012, Neil Armstrong a acordat un interviu publicaţiei Certified Practicing Accountants of Australia unde a fost întrebat cum îi combate pe adepţii teoriei conspiraţiei, care susţin că NASA nu a ajuns niciodată pe Lună. Fostul astronaut a râs şi a explicat că ar fi fost imposibil ca 800 de oameni, câţi au fost implicaţi în misiunea aselenizării din 1969, să poată păstra un asemenea secret.
Dacă ai ajuns aici, citește și:
Modelele de subiecte pentru Evaluarea Națională 2021, inspirate din testele PISA
