Închide
Albert Einstein s-a născut în 1879, în ceea ce americanii numesc „the Π Day (Ziua Pi)” sau mai pe înțelesul copiilor de gimnaziu – data 3,14 – luna a treia, ziua a 14-a.
Născut în Germania, la Ulm, a devenit apatrid în 1896, elvețian din 1899, iar după emigrarea în SUA din 1933 a devenit american prin naturalizare în 1940. Dincolo de cariera prodigioasă și multiplelor contribuții aduse în special fizicii, a fost unul dintre cei mai străluciți oameni de știință ai omenirii.
Cele mai multe dintre contribuțiile sale în fizică sunt legate de teoria relativității restrânse (1905), care unesc mecanica cu electromagnetismul, și de teoria relativității generalizate (1915) care extinde principiul relativității mișcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitației.
Alte contribuții ale sale includ cosmologia relativistă, teoria capilarității, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicații în mecanica cuantică, explicarea mișcării browniene a moleculelor, probabilitateatranziției atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietățile termice ale luminii (al căror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiației (ce include emisia stimulată), teoria câmpurilor unitară și geometrizarea fizicii.
Cea mai cunoscută formulă a lui Einstein este , care explică relația dintre energie și masă. Pe această formulă se bazează fizica atomică, secțiunea din fizică care studiază energia nucleară. Și totuși, Premiul Nobel pentru Fizică îl primește în 1921 pentru explicarea efectului fotoelectric.
Einstein a publicat peste 300 de lucrări științifice și peste 150 în alte domenii.
Școala EVRIKA își mărește echipa!
Dacă ești profesor pentru învățământ primar sau gimnaziu, ai cel puțin gradul didactic Definitivat și măcar cinci ani experiență, dă-ne de veste la [email protected]. Ne-ar prinde bine să vedem un CV și câteva rânduri în care să ne spui de ce ai vrea să vii la noi. Hai în echipa noastră!
În urma unui accident datorat agentului de răcire din acea perioadă, care era toxic, Einstein și colegul său, Leó Szilárd au experimentat cu alte tipuri de substanțe, mai puțin periculoase.
Descoperirea lor a fost patentată pe 11 noiembrie 1930, dar nu a avut prea mare succes deoarece între timp, în 1929, a fost introdus freonul ca agent de răcire.
Munca lui Einstein a revoluționat domeniul fizicii și a avut un impact profund asupra înțelegerii noastre despre univers. În plus față de realizările sale științifice, Einstein a fost un susținător al drepturilor civile și al pacifismului.
Einstein și Oppenheimer au avut o relație profesională și academică, dar nu au colaborat direct în proiectele lor. Einstein a fost un susținător al păcii și al controlului armelor nucleare, în timp ce Oppenheimer a fost implicat în proiectul Manhattan, care a condus la crearea primei bombe atomice.
Deși nu se cunosc detalii precise despre o relație personală strânsă între cei doi, este clar că au avut opinii diferite în ceea ce privește utilizarea și consecințele armelor nucleare. Einstein s-a arătat preocupat de impactul devastator al armelor nucleare, în timp ce Oppenheimer a fost implicat direct în proiectul care a dus la crearea acestora.
Moartea lui Einstein
Din cauza unei boli netratate de o lungă perioadă de timp și refuzului de a i se efectua o intervenție chirurgicală asupra arterelor cardiace, Einstein se stinge din viață pe , (la Princeton, New Jersey, SUA) în urma unui atac de cord. Conform dorinței sale, marele savant a fost incinerat, iar cenușa a fost aruncată într-un râu necunoscut din New Jersey.
Creierul lui Einstein studiat fără acordul familiei
Înaintea incinerării, patologul Spitalului Princeton, Thomas Stoltz Harvey i-a scos creierul, pentru a fi păstrat, fără permisiunea familiei, în speranța că în viitor se va descoperi ce l-a făcut pe Einstein atât de inteligent.
Deși a fost ulterior concediat din funcție, Harvey a păstrat creierul lui Einstein, făcând fotografii și tăindu-l în sute de bucăți pe care le-a conservat într-o substanță rășinoasă. Unele dintre acestea au fost secționate din nou în feli mai subțiri pentru a putea fi studiate la microscop. Datele obținute și fotografiile creierului lui Einstein au fost distribuite către 18 cercetători din diverse țări. Cu excepția lamelor microscopice reținute de Harvey, locația multor specimene din creierul lui Einstein este necunoscută astăzi, majoritatea fiind pierdute odată ce cercetătorii s-au retras din activitate sau au decedat. Astăzi, fragmente din creierul lui Albert Einstein sunt expuse la Centrul Universitar Medical din Princeton și la Muzeul Naţional pentru Sănătate şi Medicină din Silver Spring, Maryland.
Rubrica Știință 365 este susținută de Școala EVRIKA
Poate te interesează și:
