13 mai 1637: Cardinalul Richelieu pune cuțitul pe masă

Caracteristica distinctă a cuțitelor de masă este lama rotundă sau rotunjită. Originea acestui lucru, și deci a cuțitului de masă însuși, este atribuită prin tradiție cardinalului Richelieu la 13 mai 1637, acesta dorind să-și împiedice oaspeții la masă în a mai folosi cuțitele pe post de scobitoare.  

În secolele XVI – XVII, în Europa Occidentală, la masă nu era folosit vreun cuțit special. Bărbații și adesea femeile din toate clasele sociale purtau cuțite cu care rezolvau o mare varietate de sarcini, de la tăierea copacilor la protecția personală sau, de ce nu, erau folosite la masă.

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Seax_with_replica.jpg#/media/File:Seax_with_replica.jpg

Versiunea anglo-saxonă și germanică a acestor hangere a fost numită seax, adesea cu o lungime lamei de peste 30 de cm. De regulă, când erau invitați la masă oaspeții își aduceau propriile tacâmuri, într-un mică cutie numit cadena.

Abia în secolul al XVII-lea, gazdele din clasele de elită au început să pună tacâmuri la masă, deși în Italia, în 1536, la un banchet organizat pentru Charles V, Sfântul Împărat Roman, este consemnat că fiecărui oaspete i-a fost așezată o veselă compeltă:  cuțit , lingură și furculiță, desigur o raritate.

Și așa ajungem la momentul când Cardinalul Richelieu, dezgustat de gestul oaspeților invitați la masă de a-și folosi pumnalele pentru a se scobi printre dinți, propune folosirea cuțitelor de masă cu lama rotunjită.

Mai târziu, în 1669, regele Ludovic al XIV-lea al Franței, cunoscut ca Ludovic cel Mare sau Regele Soare, a interzis cuțitele ascuțite la masă și la deținerea acestora pe stradă, în speranța că va reduce violența.

În trecut, lamele erau de obicei din oțel carbon, cu mânere de os, lemn sau fildeș, dar multe dintre cuțitele moderne sunt acum făcute dintr-o singură bucată de oțel inoxidabil atât pentru mâner, cât și pentru lamă.

Buckels Messer

Un tip special de cuțit de masă este un cuțit cu lamă „Buckels”. Este, de asemenea, numit „cuțit german vechi de masă”. Aceste lame sunt extrem de ascuțite și nu este necesar să folosiți un cuțit suplimentar cu o margine zimțată pentru a tăia pâinea sau chiflele.

În orice mise en place, cuțitul va fi de obicei piesa care va purta ștampila producătorului pe lamă. 

Dacă ai ajuns aici, citește și:

Little London International Academy își deschide cursurile online pentru elevi din școlile publice