A revoluționat sistemul sanitar modern, dar a adus și contribuții importante în domeniul statisticii. Florence Nightingale (n. 12 mai 1820 – d. 13 august 1910) a transformat multe spitale din vremea sa în instituții de tratament adecvate, dotate din punct de vedere sanitar și cu personal de specialitate gata oricând să îngrijească bolnavii.
Decizia sa de a deveni infirmieră nu a fost încurajată de familia sa, din cauza mentalității din epoca victoriană, în care această meserie nu era privită cu ochi buni de în mediile burgheze. Cu toate acestea, Florence a trecut peste opoziția părinților săi, care o doreau căsătorită cu cineva de rang social înalt și a adunat cât mai multe informații privind desfășurarea activității spitalelor din Anglia, starea lor sanitară și tratamentul oferit. Și-a dezvoltat astfel planul de creare a unui sistem de tratament medical adecvat. În cele din urmă, a plecat în Germania, pentru a urma cursuri de specialitate în domeniul infirmeriei.
La întoarcerea în Anglia, prima instituție spitalicească pe care a reformat-o a fost spitalul pentru femei din Harley Street. După spusele lui Charles Dickens, instituția a fost transformată de Florence într-un adevărat spital: cu bucătărie, grupuri sanitare, farmacie, lifturi și clopoțele pentru solicitarea ajutorului. Adevărata capacitate de organizare și-a arătat-o abia în anul 1854, în timpul războiului din Crimeea.
Contribuția cea mai cunoscută a lui Florence a avut loc în timpul războiului din Crimeea. Condițiile din spitalele pentru soldații englezi răniți în Crimeea, descrise de primul reporter de război din istorie, William Russell, erau înfricoșătoare – lipsea îngrijirea medicală de specialitate iar igena era inexistentă. Pentru a dezamorsa situația, guvernul britanic a hotărât să trimită pe cineva capabil care să se ocupe de acest serviciu și anume pe Florence Nightingale. Aceasta, însoțită de 38 dintre cele mai bune infirmiere formate de ea, a ajuns la spitalul de pe front pe 21 octombrie 1854. Ea le-a demonstrat instituțiilor britanice că numărul cel mai mare de victime de pe front era cauzat de condițiile proaste din spitalele de campanie.
În acea perioadă, ea și-a dobândit numele de „Lady with the Lamp” (Femeia cu lampa), deoarece personalul infirmier făcea turul de noapte al saloanelor. Totuși, în momentul în care spitalul a început să funcționeze normal, ea s-a îmbolnăvit atât de grav, încât, după revenirea în Anglia, la vârsta de 37 de ani, a rămas paralizată la pat.
Cu tenacitate și ambiție, ea și-a depășit invaliditatea, și a condus acțiunea de organizare a spitalelor de garnizoană din Anglia, a creat un sistem de sănătate în India, a înființat și a condus școlile sanitare. Nimeni nu a fost deranjat de faptul că, practic, consultațiile aveau loc în dormitorul lui Florence sau prin corespondență. I-au cerut părerea miniștri, generali și directori, iar ea le-a răspuns cu același profesionalism. A ajuns astfel, de-a lungul vieții, să scrie peste 17.000 de scrisori.
Contribuția sa în domeniul statisticii a fost, de asemenea, importantă. Nightingale a elaborat sistemul de conducere a statisticilor medicale. În cartea Notes on Nursing (Observații privind îngrijirea bolnavilor) ea a elaborat o ierarhie revoluționară pentru acele timpuri, privind igiena, hrana, iluminatul încăperilor și îngrijirea sugarilor.
Sursă informații: wikipedia.
Citește și:
12 august 1981: Este lansat primul calculator personal IBM PC