fbpx

13 august 1910: Moare Florence Nightingale, ”mama” infirmeriei moderne

A revoluționat sistemul sanitar modern, dar a adus și contribuții importante în domeniul statisticii. Florence Nightingale (n. 12 mai 1820 – d. 13 august 1910) a transformat multe spitale din vremea sa în instituții de tratament adecvate, dotate din punct de vedere sanitar și cu personal de specialitate gata oricând să îngrijească bolnavii.

Decizia sa de a deveni infirmieră nu a fost încurajată de familia sa, din cauza mentalității din epoca victoriană, în care această meserie nu era privită cu ochi buni de în mediile burgheze. Cu toate acestea, Florence a trecut peste opoziția părinților săi, care o doreau căsătorită cu cineva de rang social înalt și a adunat cât mai multe informații privind desfășurarea activității spitalelor din Anglia, starea lor sanitară și tratamentul oferit. Și-a dezvoltat astfel planul de creare a unui sistem de tratament medical adecvat. În cele din urmă, a plecat în Germania, pentru a urma cursuri de specialitate în domeniul infirmeriei.

La întoarcerea în Anglia, prima instituție spitalicească pe care a reformat-o a fost spitalul pentru femei din Harley Street. După spusele lui Charles Dickens, instituția a fost transformată de Florence într-un adevărat spital: cu bucătărie, grupuri sanitare, farmacie, lifturi și clopoțele pentru solicitarea ajutorului. Adevărata capacitate de organizare și-a arătat-o abia în anul 1854, în timpul războiului din Crimeea.

Nightingale

Contribuția cea mai cunoscută a lui Florence a avut loc în timpul războiului din Crimeea. Condițiile din spitalele pentru soldații englezi răniți în Crimeea, descrise de primul reporter de război din istorie, William Russell, erau înfricoșătoare – lipsea îngrijirea medicală de specialitate iar igena era inexistentă. Pentru a dezamorsa situația, guvernul britanic a hotărât să trimită pe cineva capabil care să se ocupe de acest serviciu și anume pe Florence Nightingale. Aceasta, însoțită de 38 dintre cele mai bune infirmiere formate de ea, a ajuns la spitalul de pe front pe 21 octombrie 1854. Ea le-a demonstrat instituțiilor britanice că numărul cel mai mare de victime de pe front era cauzat de condițiile proaste din spitalele de campanie.

Nightingale

Butterworth, J.; Florence Nightingale as the Lady with the Lamp; Wellcome Library; http://www.artuk.org/artworks/florence-nightingale-as-the-lady-with-the-lamp-125797

În acea perioadă, ea și-a dobândit numele de „Lady with the Lamp” (Femeia cu lampa), deoarece personalul infirmier făcea turul de noapte al saloanelor. Totuși, în momentul în care spitalul a început să funcționeze normal, ea s-a îmbolnăvit atât de grav, încât, după revenirea în Anglia, la vârsta de 37 de ani, a rămas paralizată la pat.

Cu tenacitate și ambiție, ea și-a depășit invaliditatea, și a condus acțiunea de organizare a spitalelor de garnizoană din Anglia, a creat un sistem de sănătate în India, a înființat și a condus școlile sanitare. Nimeni nu a fost deranjat de faptul că, practic, consultațiile aveau loc în dormitorul lui Florence sau prin corespondență. I-au cerut părerea miniștri, generali și directori, iar ea le-a răspuns cu același profesionalism. A ajuns astfel, de-a lungul vieții, să scrie peste 17.000 de scrisori.

Contribuția sa în domeniul statisticii a fost, de asemenea, importantă. Nightingale a elaborat sistemul de conducere a statisticilor medicale. În cartea Notes on Nursing (Observații privind îngrijirea bolnavilor) ea a elaborat o ierarhie revoluționară pentru acele timpuri, privind igiena, hrana, iluminatul încăperilor și îngrijirea sugarilor.

Sursă informații: wikipedia.

Citește și:

12 august 1981: Este lansat primul calculator personal IBM PC

 

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Pagina data web este protejata cu reCAPTCHA care este in aplicarePolitica confidialitatii si Conditiile de service Google.