Închide
La 10 noiembrie, 1885, prima motocicletă din lume, proiectată de Gottlieb Daimler, a efectuat primul test-drive. Fiul lui Gottlieb Daimler, Paul, în vârstă de 17 ani, a parcurs distanța de la Cannstatt la Unterturkheim și înapoi cu motocicleta Daimler echipată cu un motor cu ardere internă cu benzină, care avea o capacitate de 264 cmc și dezvolta o putere de aproximativ 0,5 cai putere.
Motocicleta, numită Reitwagen, avea un cadru și roți din lemn. O curea de transmisie din piele care se întindea între motor și angrenajele mari din alamă de pe roata din spate. Fără suspensie pe roți, șaua din piele oferea o călătorie foarte inconfortabilă, la o viteză de până la 12 km/h. Motorul cu un singur cilindru avea un diametru de 58 mm, cursă de 100 mm și o capacitate de 264 cmc. Motorul dezvolta 0,5 cai putere la 700 rpm. Două roți exterioare mult mai mici, montate pe arcuri, ofereau o anumită stabilitate. 
Pentru a efectua testul, Daimler a pornit motorul și a început să accelereze pe o stradă din apropierea atelierului său din Germania. Motocicleta a reușit să atingă viteza de aproximativ 12 km/h, ceea ce era o performanță remarcabilă pentru acea perioadă.
Testul a fost considerat un succes, deoarece motocicleta a funcționat fără probleme și a demonstrat potențialul motorului cu ardere internă în domeniul transportului personal. Acest eveniment a marcat începutul utilizării motocicletelor cu motor cu ardere internă în lumea modernă și a deschis calea pentru dezvoltarea ulterioară a acestui mijloc de transport.
Cum ar fi fost, azi, viața, fără oameni de știință și pasiunea lor pentru descoperiri? Cu ce am fi scris, dacă nu ar fi inventat Petrache Poenaru stiloul? Știind cât de importante sunt științele pentru lumea în care trăim, Școala Evrika are o metodă de predare axată pe informații esențiale, lăsând copiii să-și alimenteze setea de cunoaștere prin creativitate și imaginație. Dacă vreți să aflați mai multe, intrați pe www.scoala-evrika.ro
Reitwagen a fost construită ca un vehicul experimental pentru a testa noul motor Daimler într-o demonstrație de concept, care urma să propulseze primul căruț motorizat Daimler în anul următor.
Considerat părintele motocicletei moderne cu ardere internă pe benzină, Gottlieb Wilhelm Daimler (născut la 17 martie 1834 în Schorndorf, Württemberg, Germania) a fost un inginer mecanic german – o figură extrem de importantă în istoria timpurie a motocicletelor, dar mai ales a industriei auto, acesta fiind și cel care a creat compania „Daimler Benz” – în prezent arhicunoscutul brand Mercedes-Benz.
Daimler a studiat ingineria la institutul politehnic din Stuttgart și apoi a lucrat în diverse firme germane de inginerie, dobândind experiență în domeniul motoarelor. În 1872 a devenit director tehnic în firma lui Nikolaus A. Otto, omul care inventase motorul cu ardere internă în patru timpi. În 1882, Daimler și colegul său Wilhelm Maybach, au părăsit firma lui Otto și și-au deschis propriul atelier de construcții de motoare.
Ei au brevetat unul dintre primele motoare de mare viteză cu ardere internă de succes și au dezvoltat un carburator care a făcut posibilă utilizarea benzinei pe post de combustibil. Mai apoi, cei doi și-au folosit motoarele cu benzină pe primele tipuri de motociclete în 1885, o trăsură cu patru roți (inițial trasă de cai) condusă de un motor cu un cilindru în 1886 și pe o barcă motorizată în 1887.
Eforturile celor doi bărbați au culminat cu un vehicul cu patru roți conceput de la început ca un automobil în 1889. Acest vehicul fezabil din punct de vedere comercial avea un cadru din tuburi ușoare, un motor montat în spate, roți cu transmisie pe curea și patru viteze. În 1890, Daimler-Motoren-Gesellschaft a fost fondată la Cannstatt, iar în 1899, firma a construit primul automobil sub marca Mercedes.
Evoluția motocicletelor de-a lungul istoriei
Trecând peste anii experimentali de la sfârșit de secol XIX, adevărata ascensiune a motocicletelor va avea loc în perioada dintre războaiele mondiale și în special după cel de-al 2-lea Război Mondial. Primele motociclete, utilizate inițial ca vehicule de război, grație motorizării puternice raportate la greutatea scăzută, dar și mobilității impresionante pe câmpul de luptă, după anii ‘50 se transformă radical într-unele dintre cele mai îndrăgite vehicule de agrement, dedicate în special tinerilor cu spirit de aventură și foame de adrenalină, la viteze amețitoare, pe două roți.
Rubrica Știință 365 este susținută de Școala EVRIKA.
